Colesterolul. Cum îl verificăm şi ce niveluri ne expun riscului de boli cardiovasculare

Bolile de inimă fac cele mai multe victime. În afecţiunile cardiace, arterele care alimentează inima cu oxigen şi nutrienţi se îngustează din pricina aterosclerozei.

Factorii de risc în bolile cardiace includ lipsa exerciţiilor fizice, o dietă bogată în grăsimi saturate şi carbohidraţi, suprasolicitarea, fumatul şi diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau un istoric familial de afecţiuni ale inimii.

Deşi colesterolul are o conotaţie negativă pentru cei mai mulţi dintre noi, el este un tip de grăsime care se găseşte în membrana celulară cu rol esenţial în funcţionarea organismului. Colestrolul este important pentru hormoni, pentru transmiterea influxului nervos, pentru formarea vitaminei D şi producerea bilei. Astfel, 80% din colesterol este produs în ficat , iar restul din dietă.

Problemele apar şi atunci când introducem în organism colesterol în exces provenit din alimente, dar şi când corpul produce prea mult.

Alimentele grase nu sunt neapărat şi bogate în colesterol. El se găseşte doar în produsele de origine animală – carne, produse lactate şi ouă. Produsele de origine vegetală nu conţin colesterol – avocado sau măslinele conţin grăsimi, dar nu şi colesterol. Comparativ, fructele de mare conţin foarte puţină grăsime, dar mult colesterol.

Colesterolul ridicat se depozitează pe artere

Colesterolul circulă prin sânge combinat cu o proteină, formând lipoproteine. Lipoproteinele cu densitate scăzută – LDL sau colesterolul rău – sunt responsabile pentru transportul colesterolului prin intermediul arterelor, la celulele organismului.

Lipoproteinele cu densitate crescută – HDL, colesterolul bun – colectează colesterolul din ţesuturi şi îl duce înapoi în ficat pentru a fi eliminat.

Când avem niveluri ridicate de colesterol acestea se poate depozita pe pereţii arterelor inflamaţi şi deterioraţi. Aceste depozite care sunt de asemenea bogate în grăsimi saturate şi calciu poartă denumirea de plăci arteriale sau ateroame. Acestea determină ateroscleroza care poate conduce la blocarea arterelor şi, prin urmare, la creşeterea presiunii arteriale.

Colesterolul este evidenţiat printr-o analiză a sângelui care arată profilul lipidic, adică nivelul total al colesterolului, LDL şi HDL, dar şi nivelul de trigliceride  - grăsimile din sânge – deoarece nivelul crescut ale acestora creşte riscul de boli cardiace.

Potrivit dr. Marilyn Glenville, specialistă britanică în sănătate şi nutriţie, membră a Societăţii regale de medicină din Marea Britanie, înainte de această analiză nu trebuie mâncat şi băut nimic – cu excepţia apei – după ora 22.00.

Un nivel al colesterolului total de peste 200 mg/dl arată un risc crescut de boli de inimă, la fel şi LDL peste 100 de mg/hl şi HDL mai mic sau egal cu 60 de ml/dl. Trigliceridele peste 160 de mg/dl sunt un alt factor de risc, potrivit aceleiaşi surse.