Cine minte se îmbolnăveşte mai des. Cum ne afectează minciunile sănătatea

Că spunem miciuni gogonate sau nevinovate, la drept vorbind, minţim cu toţii destul de des. Grav este că obiceiul de a minţi poate dăuna serios sănătăţii, potrivit experţilor, scrie Fox News.

Există o paletă foarte largă de minciuni. Unele sunt considerate constructive, „albe“, pro-sociale, altele sunt distructive, antisociale şi egoiste. Mai există şi minciuni raţionale şi raţinal-emotive.

Departe de a fi mitomani, minciuni spunem cu toţii şi chiar destul de des. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Massachusetts dins Statele Unite a arătat că 60% dintre participanţi au recunoscut că nu reuşesc să susţină o conversaţie de aproximativ 10 minute fără să mintă măcar o dată.

O altă cercetare, britanică de această dată, a scos la iveală faptul că bărbaţii umblă cu fofârlica mai des decât femeile, minţind de două ori mai mult decât acestea. 

Chiar dacă nu nei aprinde paie-n cap, minciuna aduce mai multe probleme decât ne-am putea imagina. Iar prejudiciile nu sunt aduse numai imaginii şi credibilităţii noastre. Într-un articol publicat de Fox News, sunt prezentate mai multe moduri în care obiceiul de a minţi ne pot afecta starea de sănătate.

Stresul ne va măcina

Minciunile au tendinţa de a da naştere altor minciuni, iar efortul de a veni cu noi poveşti pentru a le acoperi pe cele inventate măreşte considerabil nivelul de stres, cu efecte nocive pe termen lung. Dovezi concrete în acest sens, obţinem dacă urmărim ceea ce se întâmplă în timpul unui test cu detectorul de minciuni.

Aparatele poligraf detectează variaţiile hormonilor numiţi glucocorticoizi, care ajută la stimularea reacţiilor chimice din organism, cum ar fi modificarea pulsului, respiraţiei şi a conductivităţii electrice a pielii sau chiar a vocii, spune David Ropeik, un profesor de comunicare de la Universitatea Harvard. Cu cât mai mult vom încerca să menţinem credibilă o minciună, cu atât va creşte nivelul de stres, iar reprercusiuni asupra sănătăţii nu vor întârzia să apară. Potrivit unui studiu realizat la Universitatea americană Columbia, anxietatea şi stresul sporesc cu 27% riscul unui atac de cord.

Minciunile împovărează

Cercetătorii Universităţii Stanford, SUA, au realizat un experiment care a relevat că lipsa de onsestitate aduce o senzaţie de greutate şi de apăsare, care îi poate împiedica pe oameni să fie activi, ca de exemplu să facă sport şi alte sarcini care implică efortul fizic. Autorii studiului spun că gândurile care se învârt în jurul minciunii activează zonele cerebrale asociate cu percepţia şi văzul în acelaşi mod în care sunt activate atunci când omul chiar poartă o greutate fizică. Cu alte cuvinte, minciunile pot duce la surmenaj, epuizare fizică şi psihică, efectul negativ fiind cu atât mai mare cu cât minciuna e mai „grea“.

Afectează relaţiile şi somnul

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Notre Dame, SUA, în care au fost monitorizate comportamentul mai bine de 100 de persoane, care efectua săptămânal teste cu detectorul de minciuni, a relevat că participanţii care fuseseră instruiţi să evite conştient minciunile au raportat că relaţiile lor s-au îmbunătăţit, că dormeau mai bine, simţeau  mai puţină tensiune şi aveau mai rar dureri de cap şi de gât.