Celulele cancerului de sân „hibernează“ în alte organe. Cum explică oamenii de ştiinţă metastazele la zeci de ani distanţă

Mecanismul prin care celulele responsabile de cancerul de sân obişnuiesc să se ascundă în alte organe şi să reapară apoi cu o forţă care le face mult mai periculoase decât iniţial a fost identificat de o echipă de oameni de ştiinţă din SUA, potrivit AFP.

Dezactivarea acestui mecanism, prin medicamente sau manipulare genetică, paralizează aceste celule şi stopează capacitatea lor de a se multiplica, arată rezultatele experimentelor făcute pe celule umane şi pe şoareci.

Cercetarea a fost prezentată în „Nature Communications“, şi se speră ca ea va oferi noi perspective în tratamentul acestui tip de cancer.

Se autodistrug parţial pentru a putea supravieţui

Aproximativ 90% din cazurile de cancer de sân au ca rezultat metastazele, celulele canceroase migrând în alte regiuni ale corpului. Acestea pot intra într-un proces de hibernare, uneori timp de mai multe decenii, în zonele în care şi-au găsit refugiu.
„Rezultatele noastre demonstrează că celulele cancerului de sân pot supravieţui, nedetectate, în corpurile pacienţilor lungi perioade de timp printr-un proces celular numit autofagie'“, a explicat unul dintre autorii cercetării, Kent Hunter din cadrul Institutului Naţional al Cancerului din apropiere de Washington, citat de agerpres.ro.
În cadrul procesului de autofagie, o celulă se autodistruge parţial pentru a supravieţui într-un mediu stresant şi sărac în nutrienţi.
„Multe dintre tratamentele tradiţionale împotriva cancerului sunt concepute pentru a viza celulele care se divid. Totuşi, celulele adormite nu se divid activ sau frecvent“, a adăugat cercetătorul. Faptul că se ascund în altă parte a corpului le permite să „fugă“ din calea tratamentelor localizate, precum radioterapia.

Cum s-a desfăşurat studiul

Cercetătorii au injectat celulele latente în corpul şoarecilor. Jumătate dintre rozătoare au primit un medicament care a inhibat autofagia, iar celeilalte jumătăţi i s-a administrat un placebo. Într-un alt experiment, specialiştii au modificat gena care controlează autofagia. Ambele abordări au condus la o scădere semnificativă a supravieţuirii şi multiplicării celulelor canceroase, se arată în concluziile studiului. Celulele care nu pot recurge la autofagie acumulează substanţe toxice care le distrug mitocondriile, sursa lor de energie.
Înainte de conceperea unui tratament va fi necesară efectuarea unor studii clinice pe oameni prin care să se elimine rezultatele nesigure, a mai spus Hunter.