Cele mai frecvente operaţii estetice la români

Refac anatomia corpului după accidente grave şi după tumori, retuşează defecte din naştere sau ne schimbă proporţiile pentru a ne aduce mai aproape de frumuseţea ideală. În toate situaţiile, chirurgia plastică şi cea reconstructivă sunt privite drept şanse pentru o viaţă mai bună.

La operaţiile plastice nu apelează doar persoanele care doresc să arate mai bine decât au fost înzestrate de natură, ci mai ales acelea care au pierdut armonia propriului corp în urma unor boli sau a unor accidente.

Pentru astfel de persoane, o ramură a chirurgiei plastice, numită chirurgie plastică reconstructivă, este soluţia salvatoare.

„Cam 50% din solicitările de chirurgie plastică reparatorie vin din partea unor persoane care au suferit accidente de muncă, precum amputaţii ale degetelor şi smulgeri, între 30 şi 40% din solicitări sunt pentru refacerea cicatricelor după diverse tipuri de arsuri şi între 10 şi 15% sunt cerinţe pentru refacerea anatomiei după extirparea de tumori de la nivelul feţei, mâinilor şi braţelor", explică medicul primar specialist în chirurgie plastică şi reconstructivă Eugen Turcu de la Spitalul Clinc de Urgenţă „Bagdasar Arseni" din Bucureşti.

Solicitări în creştere

Pe de altă parte, în sala de aşteptare a unei clinici de medicină estetică din centrul Bucureştiului este aglomeraţie ca într-un spital public. Multe femei, câteva dintre ele însoţite de parteneri, îşi aşteaptă rândul, fie pentru controalele obligatorii de după efectuarea unor operaţii, fie pentru a discuta cu specialiştii şi a stabili ce retuşuri estetice ar putea face pentru a deveni mai frumoase decât sunt. Aproape toate sunt tinere cu vârste între 25 şi 35 de ani.

În topul solicitărilor de chirurgie estetică sunt rinoplastiile, adică remodelarea formei şi lungimii nasului, şi mărirea sânilor cu implant mamar. Solicitările de retuşuri estetice diferă şi în funcţie de vârstă. Între 30 şi 40 de ani, clienţii doresc liposucţie, ridicarea sânilor şi corecţia ridurilor, după 40 de ani, reducţii mamare, ridicări ale obrajilor şi tratamente cu fillere, iar după 60 de ani cele mai solicitate sunt liftingurile.

Tinerii vor corectarea formei nasului

În general, în jurul vârstei de 20-21 de ani, în unele situaţii chiar mai devreme, tinerii care consideră că au nasul urât decid să-şi facă rinoplastie. Medicii esteticieni spun că intervenţia de corectare a nasului este, atât din punctul de vedere al gradului de complexitate, cât şi din punctul de vedere al riscurilor, cea mai dificilă, depăşind chiar şi liftingul.

„În cazul rinoplastiei, toate elementele nasului se separă şi apoi se reunesc în forma dorită, iar vindecarea totală durează un an, timp în care pot apărea schimbări de formă, fiindcă cicatrizarea piramidei nazale influenţează aspectul final. Însă toate problemele care pot apărea după operaţie se rezolvă prin intervenţii de retuşare", explică medicul estetician Marek Vâlcu.

Deşi augmentarea mamară, operaţie la fel de solicitată precum rinoplastia, este mai uşor de realizat, şi în urma acestei intervenţii pot apărea complicaţii date de respingerea implantului.

Beneficiile nu sunt doar vizuale

Implanturile mamare imită consistenţa sânilor naturali

Complexele de inferioritate îi determină pe tineri să apeleze la retuşuri estetice. De multe ori, părinţii sunt cei care le promit copiilor operaţii estetice atunci când vor împlini vârsta de 18 ani. Este şi cazul lui A. I. (18 ani), care şi-a corectat în acelaşi timp şi o deviaţie de sept, dar şi forma nasului. Riscurile postoperatorii nu au speriat-o, din contră, fata trăia euforia unui vis împlinit:

„Sunt trei ore de la operaţie şi nu simt deloc durere, ci emoţie, pentru că în sfârşit mi-am împlinit dorinţa", spune tânăra A.I. Pe de altă parte, Mihaela (28 de ani) a strâns singură banii necesari şi s-a operat când avea 23 de ani. După intervenţie, când i-a dispărut complexul legat de aspectul nasului, a observat creşterea încrederii de sine şi diminuarea anxietăţii în public. Şi-a propus noi obiective, adică să studieze în străinătate şi, în prezent, este studentă în anul V la Academia de Studii Europene şi Management în Comunicare, secţia Politică şi Administraţie Publică din Haga, Olanda. După operaţie, pe lângă aspectele pozitive, pot apărea şi nelinişti.

„Câteodată apar frustrări mai profunde cu privire la identitate, fiindcă tu nu mai semeni cu părinţii şi nici viitorul tău copil nu va semăna cu tine", spune Mihaela.

La copii,  salvează vieţi

Pentru copiii de câteva luni, arsurile care cuprind mai mult de 80% din suprafaţa corpului înseamnă condamnarea la moarte. Singura soluţie este pentru ei transplantul imediat de piele. Grefele se pot recolta de la părinţi (donatori vii) sau pot fi folosite ţesuturi aflate în băncile de piele, cum este cea de la Spitalul „Grigore Alexandrescu".

Acestea din urmă provin de la donatori cadavre. În bănci, pielea este tratată cu glicerol, apoi se păstrează în azot lichid, la o temperatură de minus 190 de grade Celsius. Înainte de transplant, pielea se încălzeşte până la 4 grade Celsius.

Atenţie!

Mulţi producători recomandă înlocuirea implanturilor după 20 de ani.