Ce trebuie să ştim despre colesterol. În ce condiţii acest tip de grăsime se depune pe artere

De cele mai multe ori când vorbim despre colesterol tindem să-i dăm o conotaţie negativă. El este însă un tip de grăsime produsă în ficat şi care există în toate membranele celulare.

Colesterolul este esenţial pentru funcţionarea sănătoasă a organismului şi nu putem trăi fără el. El are atât o funcţie negativă, cât şi una pozitivă în organism. „Colesterolul este un tip de grăsime care există în toate membranele celulare. 80% din colesterol este produs ăn ficat şi restul de 20% provine din alimentaţie. Colesterolul este punctul de plecare pentru mulţi dintre hormonii corpului, inclusiv cei de stres şi sexuali, este vital pentru transmiterea impulsurilor nervoase, pentru formarea vitaminei D, şi producerea bilei“, potrivit dr. Marilyn Glenviille, expertă britanică în sănătate şi nutriţie.

Problemele apar atunci când introducem în corp colesterol în exces din alimente bogate în mod natural în colesterol sau când organismul îl produce în cantitate prea mare.

Potrivit aceleiaşi surse, e important de ştiut că nu toate alimentele cu grăsimi conţin colesterol. Acesta se găseşte doar în produsele de origine animală precum carne, produse lactate, unt şi ouă. Produsele de origine vegetală precum avocadă, măsline conţin grăsime, dar nu şi colesterol.

Mai mult decât atât, fructele de mare conţin foarte puţină grăsime, dar un nivel foarte ridicat de colesterol, iar untul de frcute oleaginoase cum este cel de arahide pe care îl percepem des ca fiind nesănătos este plin de grăsimi, dar nu şi de colesterol, mai spune dr. Glenville.

LDL-ul se depune pe artere

”Pentru ca o cantitate de colesterol să circule în corp trebuie să se combine cu o proteină formând lipoproteine. Există două tipuri de lipoproteine: cele cu densitate scăzută – LDL sau colesterolul rău – care sunt responsabile de transportul colesterolului prin artere, până la celulele organismului şi lipoproteine cu densitate crescută  -HDL  sau colesterolul bun – care colectează colesterolul din ţesuturi  şi îl returnează ficatului pentru a-l elimina“, descrie specialista întregul mecanism.

Nivelurile ridicate de LDL înseamnă că acesta se poate depune pe pereţii arterelor inflamate şi deteriorate. Aceste depozite care sunt consistente şi în grăsimi saturate şi calciu – calcificarea arterelor – sunt denumite plăci arteriale. Plăcile duc la ateroscleroză ceea ce înseamnă blocarea arterelor şi o presiune mărită a circulaţiei sângelui.

Colesterolul se verifică prin „profilul lipidic“, analiză care arată atât nivelul total al colesterolului, cât şi cel al LDL, HDL şi trigliceride (grăsimile din sânge).

Niveluri de colesterol

 Un colesterol mai mic sau egal cu 200 md/dl înseamnă un risc scăzut de a dezvolta boli cardiace. În timp ce valori mai mici sau egale cu 60 de mg/dl,  pentru HDL, şi mai mari de 100 mg/dl ,pentru LDL, arată un risc crescut de boală cardiacă. Valoarea trigliceridelor care arată un risc mare de boli de inimă este de peste 150 mg/dl.

Grăsimile şi inima

Există 2 feluri de grăsimi rele pentru inimă. Cele saturate provenite din produsele animale şi prăjeli care afectează arterele şi cele trans care se găsesc în produsele hidrogenate precum margarina, produsele semipreparate, biscuiţi şi alimente procesate şi care nu pot fi descopuse eficient în organism.

Mărind consumul de grăsimi trans cu doar 2% creştem cu 30% riscul de a face boli cardiace, atrage atenţia dr. Glenville.