Ce trebuie să ştii despre sughiţ

Boala de reflux-gastroesofagian, pneumonia şi hepatita pot favoriza apariţia acestui spasm.

Sughiţul se produce pe fondul iritaţiei nervilor care controlează musculatura respiratorie, cu precădere diafragma. În general, sughiţul (aşa-numit tranzitoriu) este mai frecvent la copii şi la bărbaţi şi este cauzat de supraîncărcarea stomacului. La adulţi însă, sughiţul se poate declanşa şi din cauza consumului de lichide fierbinţi sau de alcool.

În ceea ce priveşte sughiţul persistent sau rezistent (durează mai mult de două zile), printre cauzele identificate se numără o serie de afecţiuni, de exemplu, boala de reflux gastro-esofagian, bolile veziculei biliare, hepatitele şi diferitele afecţiuni de la nivelul colonului (intestin gros).

De asemenea, în Manualul Merck de diagnostic şi tratament este specificat faptul că sughiţul poate fi un simptom frecvent în pneumonie, pleurezie (inflamarea ţesutului care acoperă plămânii) şi pericardită.

Tratament simptomatic....

Pentru combaterea sughiţului tranzitoriu, există o serie de remedii populare care, în cele mai multe cazuri, chiar dau rezultate. Cel mai cunoscut este suflatul într-o pungă, care trebuie să fie de numai de hârtie, deoarece cea de plastic se poate lipi de nări. Alte măsuri de stopare a sughiţului sunt înghiţirea de pâine uscată ori de gheaţă pisată sau inducerea vărsatului.

Rezultate bune dă şi zeama de lămâie sau ţinerea respiraţiei câteva secunde, în mai multe reprize.  „Aceste remedii nu fac altceva decât să «modifice» apăsarea stomacului pe diafragmă”, explică medicul de familie Călin Ciubotaru din Bucureşti.

....şi medicamentos

Sughiţul persistent se tratează numai medicamentos, deşi, în cele mai multe cazuri, este refractar la tratament. Printre altele. medicul poate recomanda baclofen, metoclorpramid şi unele anticonvulsivante.

Citeşte şi:

CAMPANIE „Tu ştii ce mănânci?" Ce riscuri prezintă laptele contrafăcut