Ce tipuri de gripă circulă în România în acest sezon. Comparaţie cu anul trecut
0Gripa a produs până acum mai multe decese, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În 2017-2018, virusul gripal de tip B a fost predominant şi a determinat cele mai multe decese. Anul acesta, situaţia pare să se fi schimbat.
Până acum, peste 60 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma infecţiei cu virusurile gripale, dar ce e mai greu abia urmează. Vârful epidemiei de gripă sezonieră va fi atins în luna februarie, atrag atenţia medicii infecţionişti.
Subtipul A(H1N1) predomină
Anul trecut, au fost înregistrate 129 de decese confirmate cu virus gripal. Potrivit datelor Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile,comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, anul acesta, numărul deceselor înregistrate este de câteva ori mai mare.
Cele mai multe infecţii din sezonul acesta au fost produse virusul gripal de tip A, subtipul H1, pdm09 – cel care a determinat pandemia din 2009 -, subtipul H3 sau în curs de subtipare. Potrivit aceleiaşi surse, anul trecut, în aceeaşi perioadă, s-au înregistrat mai multe decese cauzate de infecţia cu virus gripal de tip B – care a determinat 66,4 % din numărul total al cazurilor confirmate raportate, situaţie similară cu cea înregistrată la nivel european.
Cum sunt „botezate“ tipurile de gripă
Virusurile gripale sunt denumite după o convenţie acceptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 1979. Sistemul foloseşte următoarele componente: tipul de antigen – A,B; localizarea geografică; numărul de tulpini gripale şi anul izolării.
Două virusuri gripale pot produce infecţii respiratorii severe şi provoca pandemii, este vorba de A şi B.
Virusurile gripale de tip A sunt împărţite în subtipuri pe baza a două proteine aflate pe suprafaţa virusului. Este vorba despre hemaglutinină (H) şi neuraminidază (N). Au fost identificate 18 tipuri de hemaglutinină – de la H1 şi până la H18 - şi 11 tipuri de neuraminidază - de la N1 şi până la N11. Subtipurile actuale ale virusurilor gripale A întâlnite la oameni sunt A (H1N1) si A (H3N2). Virusurile gripale A pot avea mai multe tulpini diferite.
Virusurile gripale B nu sunt împărţite în subtipuri, dar se pot divide în linii şi tulpini gripale. În prezent, circulă în rândul populaţiei virusurile gripale B care aparţin uneia dintre cele două linii: B / Yamagata şi B / Victoria.
Virusurile gripale circulă peste tot în lume şi pot suferi mutaţii de la un an la altul.
Tipurile de gripă faţă de care protejează vaccinul antigripal
Componenţa vaccinului antigripal din fiecare an se face la recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănhătăţii şi include cele două virusuri gripale de tip A (H1N1) şi (H3N2), precum şi unul sau două virusuri gripale B, de regulă, tulpinile cu circulaţia cea mai mare în sezonul trecut. Vaccinul antigripal poate proteja împotriva tulpinilor care sunt conţinute sau a celor asemănătoare cu acestea.
Vaccinul antigripal tetravalent care se găseşte şi în România conţine două tulpini de tip A (A/Michigan/45/2015 (H1N1) pdm09 – tulpină similară şi A/Singapore/INFIMH-16-0019/2016 (H3N2) - tulpină similară) şi două tulpini B - B/Colorado/06/2017 – tulpină similară (B/Victoria – n.red.) şi B/Phuket/3073/2013 – tulpină similară (B/Yamagata – n.red.) ale virusului gripal.
Vaccinul împotriva gripei sezoniere nu protejează împotriva bolilor cauzate de alte virusuri, cum sunt cele care provoacă răcelile.
În fiecare an, la nivel mondial sunt raportate între 3 şi 5 milioane de cazuri de îmbolnăviri severe de gripă. Copiii reprezintă o categorie de risc foarte vulnerabilă, aceştia având o rată a infecţiei mai mare comparativ cu adulţii.