Ce spun studiile MedLife despre imunizarea românilor, răspândirea virusului SARS-CoV-2 şi eficienţa metodelor de testare
MedLife se alătură luptei împotriva SARS CoV-2 şi adaugă demersurilor desfăşurate până acum şi studii despre pandemia COVID-19 din România, oferind informaţii validate ştiinţific despre imunizarea românilor, răspândirea virusului, dar şi eficienţa metodelor de testare.
Încă de la începutul pandemiei, grupul MedLife a investit în cercetarea virusului SARS CoV-2, desfăşurând cu resurse proprii studii privind imunizarea naturală a populaţiei din România pentru COVID-19. Acestea s-au desfăşurat inclusiv pe pacienţii din Suceava, municipiu devenit la un moment dat epicentrul epidemiei din România. În plus, s-a alăturat eforturilor echipelor de cercetare internaţionale realizând secvenţierea tulpinilor virusului de pe teritoriul României. În aceasta perioadă este in derulare un studiu care urmăreşte evoluţia apariţiei anticorpilor la persoanele confirmate pozitiv prin testul RT-PCR şi diferenţele dintre metodele serologice de testare.
De ce sunt importante aceste studii
Pentru că vizează răspunsuri la întrebări despre pandemia COVID-19 din România legate de imunizarea românilor, răspândirea virusului, dar şi eficienţa metodelor de testare.
• Care sunt nivelul şi ritmul de imunizare naturală a populaţiei?
• Care este rata de imunizare naturală faţă de SARS-CoV-2 în rândul populaţiei municipiului Suceava?
• Care sunt caracteristicile demografice ale persoanelor imunizate la noul coronavirus?
• Care este originea virusului SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României?
• Cum s-a transmis virusul pe teritoriul ţării noastre?
• Există diferenţe între metodele serologice de testare?
• Care este nivelul de variaţie a anticorpilor în funcţie de durata simptomatologiei?
Astfel, informaţiile validate ştiinţific despre depistarea virusului şi dezvoltarea de anticorpi pot fi folosite la limitarea răspândirii bolii şi ajută sistemul de sănătate.
Studiu privind imunizarea naturală a populaţiei pentru COVID-19
(Martie – Aprilie 2020)
Primul caz de COVID-19 a fost confirmat în România pe 26 februarie. Grupul MedLife s-a mobilizat rapid şi a derulat în perioada martie aprilie 2020 primul studiu privind imunizarea naturală a populaţiei din România pentru COVID-19.
Creşterea numărului de îmbolnăviri atât la nivel naţional, cât şi mondial şi impactul pandemiei asupra economiei a dus la întrebări referitoare la nivelul şi ritmul de imunizare a populaţiilor la COVID-19:
• Care sunt nivelul şi ritmul de imunizare naturală a populaţiei ţinând cont de faptul că alte cercetări din alte state au confirmat existenţa unui număr semnificativ de pacienţi asimptomatici infectaţi cu SARS-CoV-2 care nu se regăsesc în statisticile medicale oficiale COVID-19?
• Cât de eficiente sunt măsurile de protecţie şi procedurile de lucru MedLife elaborate şi implementate odată cu declanşarea epidemiei?
• Pot fi aceste măsuri şi proceduri adaptate şi puse în practica şi în alte sectoare ale economiei, astfel încât companiile să îşi poată relua treptat activitatea în condiţii de maximă siguranţă?
Ce s-a descoperit. Concluzii
1.Procentul populaţiei imunizate pentru COVID 19 la nivelul eşantionului evaluat din diverse regiuni ale ţării este foarte mic, sub 2%. Rezultatele au fost confirmate de un alt studiu derulat de Institutul Naţional de Sănătăte Publică pe un eşantion mai mare, care arăta în august că imunizarea populaţiei este sub 2%.
2. Testarea serologica pentru detectarea anticorpilor este fiabilă, aceasta pot fi luată în calcul ca metodă complementară testării RT-PCR pentru screening serologic şi verificarea răspunsului imun pe populaţii mari. Testele rapide sunt insuficient validate.
3. Măsurile de protecţie şi triaj luate în clinici şi spitale de MedLife au funcţionat şi au putut fi replicate în alte companii pentru a le ajuta să îşi reia activitatea în siguranţă.
Astfel că, datele de atunci au arătat ca până la posibilitatea vaccinării, măsurile de protecţie şi testarea extinsă sunt foarte importante pentru a nu adânci şi mai multe efectele negative pe care pandemia le-a avut şi le va avea asupra economiei şi, implicit, nivelului de trai şi calităţii vieţii populaţiei.
Studiu privind rata de imunizare la noul Coronavirus în rândul populaţiei din municipiul Suceava (18 – 27 mai 2020)
Suceava a ajuns să fie epicentrul epidemiei din România, conducând în acel moment topul cu cel mai mare număr de îmbolnăviri, atât ca valoare absolută (3 438), cât şi la mia de locuitori (5.42), devenind subiectul unui studiu de caz şi, implicit, o oportunitate de analiză care să ghideze autorităţile.
Întrebările la care a răspuns cercetarea:
• Care este rata de imunizare naturală faţă de SARS-CoV-2 în rândul populaţiei municipiului Suceava?
• Care sunt caracteristicile demografice ale persoanelor imunizate la noul coronavirus?
• Care sunt grupele demografice cu cea mai mare deschidere faţă de testarea pentru COVID-19?
• Care sunt grupele demografice cu cel mai mic interes manifestat faţă de testarea COVID-19?
Ce s-a descoperit. Concluzii
1. 20% din populaţia de peste 25 de ani a Municipiului Suceava a fost imunizată natural pentru COVID-19.
Rezultatul cercetării evidenţiază că imunitatea de grup nu va fi dobândită prea curând ţinând cont de diferenţa foarte mare între procentul obţinut şi pragul de 60-70%, cât ar trebui atins pentru a se obţine imunitatea colectivă.
2. Profilul demografic al persoanelor imunizate
Proporţia persoanelor care au fost imunizate variază semnificativ de la o categorie de vârstă la alta. Cele mai expuse au fost persoanele cu vârstă cuprinsă între 45 şi 54 de ani, în rândul cărora testele de laborator au indicat prezenţa anticorpilor pentru 29% dintre acestea. La polul opus se regăsesc tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani pentru care nivelul de imunizare naturală este de 3 ori mai mic.
Studiu privind secvenţierea genomului Virusului SARS-CoV-2 (Iunie 2020)
Pentru obţinerea unor informaţii concludente referitoare la provenienţa virusului SARS-CoV-2, modalităţile de răspândire şi mutaţiile genetice ale acestuia, echipa de cercetare MedLife s-a alăturat eforturilor depuse de echipele internaţionale, ocupându-se de secvenţierea tulpinilor virusului de pe teritoriul României. Mai mult, secvenţierea genomului ajută la dezvoltarea tratamentelor şi a vaccinurilor viitoare.
Întrebările la care a răspuns secvenţierea genomului
• Care este originea virusului SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României?
• Cum s-a transmis virusul pe teritoriul ţării noastre?
• Care este probabilitatea de reinfectare a pacienţilor vindecaţi de COVID-19?
Ce s-a descoperit. Concluzii
1. Virusul SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României provine cu certitudine din Wuhan. Virusul din România are identitate de secvenţă de 99,97% cu virusul original identificat în China, în medie fiind identificate 9 mutaţii per genom, numărul maxim fiind de 13.
2. Cel mai probabil, răspândirea virusului SARS-CoV-2 în România s-a făcut local, prin transmitere intracomunitară la nivelul regiunilor ţării şi mai puţin prin importul direct din afara ţării.
3. În acest moment, este foarte puţin probabil ca pacienţii care au trecut prin boală să se poată reinfecta.
Gena S este cea mai importantă genă pentru infecţiozitatea virusului întrucât codifică o proteină ce se leagă direct de receptorul de pe suprafaţa celulelor umane, aceasta fiind deseori ţinta unui răspuns imun antiviral. Analiza mutaţiilor genei S identificate la pacienţii din România, mutaţii care se presupune că ar permite virusului să infecteze oamenii care au trecut deja prin boala, arată că este puţin probabil ca virusul să poată reinfecta pacienţii vindecaţi.
Nu în ultimul rând, secvenţierea genomului pentru acest virus a permis verificarea metodei de detectare a virusului SARS-CoV-2 folosită în Sistemul Medical MedLife. Echipa de studiu a arătat că mutaţiile identificate la pacienţii din România nu interferă cu metoda folosită. În consecinţă, a fost validat faptul că virusul nu a suferit mutaţii care să îl facă mai greu detectabil.
În perspectivă, MedLife îşi propune să monitorizeze constant prin secvenţiere cazurile de SARS-CoV-2 din România pentru o mai bună caracterizare a virusurilor care circulă pe teritoriul ţării.
„Suntem foarte mândri că o companie românească a reuşit să desfăşoare studii de o asemenea anvergură exclusiv cu specialişti şi resurse locale, întreaga cercetare fiind făcută de divizia de cercetare MedLife, respectiv de specialişti români" a declarat Mihai Marcu, Preşedinte & CEO MedLife Group.
Studiu privind dinamica anticorpilor dobândiţi natural pentru COVID-19 Mai – Noiembrie 2020 (în curs de desfăşurare)
Pentru a urmări evoluţia apariţiei anticorpilor la persoanele confirmate pozitiv prin testul RT-PCR şi pentru a valida unele teste de diagnostic, MedLife a demarat un studiu în parteneriat cu Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş şi Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti.
Spre deosebire de RT-PCR, care este testul de referinţă folosit pentru diagnosticarea infecţiei active COVID-19, testele serologice pot fi utile în identificarea persoanelor care au dezvoltat un răspuns imun, în cadrul unei infecţii active sau ca urmare a unei infecţii anterioare. Deşi, deocamdată, nu sunt disponibile informaţii complete despre imunitatea după această infecţie, datele serologice sunt importante pentru că:
- ar putea identifica subiecţii care nu mai sunt susceptibili la infecţie,
- ar putea servi unor studii de seroprevalentă utile pentru măsuri de control ale infecţiilor din perspectiva sănătăţii publice şi înţelegerea importanţei infecţiilor asimptomatice,
- ar putea fi utile pentru identificarea potenţialilor donatori de plasmă, care ar putea fi folosită în tratamentul formelor severe.
- ar putea asista în stabilirea diagnosticului infecţiei în anumite circumstanţe, dar mai ales pentru scenariul în care se prezintă cu condiţii clinice care ar putea prezenta complicaţii tardive ale COVID-19, situaţie în care testul RT-PCR ar fi negativ.
Întrebări de cercetare
• Există diferenţe între metodele serologice de testare?
• Care este nivelul de variaţie a anticorpilor în funcţie de durata simptomatologiei?
Ce s-a descoperit. Concluzii preliminare (iulie 2020)
1. Testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic a infecţiei acute cu noul coronavirus, aceştia apărând aproape simultan cu anticorpii IgG sau fiind absenţi;
Nu există diferenţe semnificative între cele trei metode serologice de testare. De asemenea, s-a remarcat că testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic, aceştia dezvoltându-se aproape simultan cu anticorpii IgG sau fiind absenţi în unele cazuri. Astfel, spre deosebire de alte infecţii, unde apariţia anticorpilor IgM este timpurie şi atestă o infecţie acută, testările având şi capacitate de diagnostic, în cazul COVID-19 s-a remarcat o apariţie mai târzie a acestui tip de anticorpi.
2. Sensibilitatea testelor pentru identificarea anticorpilor IgG este bună la pacienţii cu durata simptomelor mai mare de 14 zile.
Au fost prelevate între două şi patru probe de la subiecţii implicaţi în studiu, în diferite etape ale evoluţiei simptomatologiei. Astfel, s-a observat că detectarea anticorpilor IgG este mai puţin probabilă la pacienţii aflaţi în apropierea momentului debutului simptomelor, în timp ce pacienţii care prezintă simptomatologie de cel puţin 14 zile au dezvoltat anticorpi în proporţie de 86%.
3. Sunt şanse ca la pacienţii asimptomatici proporţia celor care dezvoltă anticorpi să fie mai mică, deşi în prima etapă a cercetării nu s-a realizat analiza în funcţie de forma clinică (asimptomatic, formă uşoară, medie sau severă).
În cadrul studiului urmează să fie analizate datele colectate în funcţie de forma clinică de boală.
Studiu observaţional MedLife privind testele rapide antigen (noiembrie 2020)
În urma acestui studiu, MedLife a atenţionat asupra unor posibile riscuri pe care şi le asumă pacienţii care recurg la testele rapide pentru diagnosticul infecţiei cu SARS COV 2. Aceste teste au o sensibilitate de doar 60% şi pot duce în eroare mai ales pacienţii asimptomatici.
Echipa care a realizat studiul subliniază că o sensibilitate de 60% în condiţii reale de lucru se traduce prin lipsa identificării a 40 de purtători de SARS CoV-2 din 100 care vor continuă să răspândească virusul. Pentru asimptomatici nu se recomandă la acest moment utilizarea testelor rapide
RT PCR este în continuare etalonul şi instrumentul utilizat global pentru identificarea purtătorilor de virus SARS CoV 2
Pentru identificarea purtătorilor de SARS CoV-2 simptomatici, dar mai ales asimptomatici, testele utilizate trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: să fie cât mai sensibile (pentru a putea identifica concentraţii cât mai mici de virus, mai ales că, până acum, nu se cunoaşte doza infectantă), cât mai precise (sa identifice corect prezenţa SARS CoV-2, ţinând cont că alţi virusi ai familiei Coronaviridelor sunt deja prezenţi cu răspândire globală; vorbim de tulpinile responsabile de “guturai”), să fie suficient de rapide şi pretabile la volume mari de testări şi, nu în ultimă instanţă, să fie cost eficiente. În plus, faţă de aceste caracteristici, aceste metode trebuie armonizate la nivel global, astfel încât politicile de sănătate şi urmărirea epidemiologică să fie unitare.
Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine.
De 26 de ani suntem alături de tine şi nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupţi prin ştiinţă şi cunoaştere.
De la începuturile civilizaţiei, frica este primul lucru care te izbeşte într-o pandemie. Iar ca să o diminuăm, în an pandemic, am dezvoltat divizia de cercetare şi am început să facem cercetare medicală în România, pentru a oferi o viziune mai clară asupra situaţiei actuale şi a evoluţiei bolii.
Ne adaptăm continuu la prezent şi ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.
Articol susţinut de MedLife