Ce riscuri implică oscilaţiile de tensiune arterială

Tensiunea arterială nu este constantă pe parcursul zilei. Totuşi, salturile hipertensive frecvente pot să anunţe hipertensiunea arterială. Află în ce condiţii se poate vorbi de o tensiune oscilantă. 

Multe persoane au convingerea că tensiunea lor arterială este oscilantă, însă foarte puţine dintre ele au, într-adevăr, această problemă. Dacă ne măsurăm în două zile diferite, chiar şi consecutive, tensiunea arterială şi constatăm că are valori diferite, aceasta nu înseamnă că este oscilantă. Foarte mulţi
factori pot să influenţeze măsurătorile: emoţiile, efortul fizic, infecţiile care dau febră, cafeaua, sarea în exces, alcoolul, durerile din corp. La acestea se poate adăuga şi aşa-numita hipertensiune de halat alb, care apare pe fondul anxietăţii resimţite de pacient în cabinetul medicului. Putem vorbi de tensiune oscilantă atunci când măsurătorile sunt efectuate riguros, la indicaţia medicului, de mai multe ori într-o zi, timp de câteva zile.

În timp, duc la hipertensiune

 Nu atât oscilaţiile hipotensive reprezintă un semnal de alarmă, cât salturile hipertensive, adică mai mari de 120/80 mmHg. Semnificaţie au numai fluctuaţiile mai mari de 5 mmHg între măsurători. Acestea afectează, în timp, pereţii arterelor, care devin mai groşi şi mai puţin elastici. Din această cauză, presiunea sângelui creşte în artere şi se instalează hipertensiunea arterială. De altfel, termenul de „tensiune oscilantă" nu este recunoscut de medici ca o afecţiune, ci mai degrabă ca un simptom premergător hipertensiunii arteriale. Oscilaţiile tensiunii arteriale sunt foarte periculoase în mod deosebit pentru persoanele hipertensive. Creşterea tensiunii deja mare are ca urmare afectarea vaselor de sânge de la nivelul creierului, cu riscul de a suferi un accident vascular cerebral. O altă consecinţă poate fi declinul intelectual şi o probabilitate mai mare de a dezvolta demenţe precum boala Alzheimer.  Un alt risc pentru aceste persoane îl reprezintă disfuncţiile motorii.

Nu au simptome

Salturile hipertensive dau rareori simptome, iar când apar, ele sunt vagi: dureri de cap şi uşoare ameţeli. Doar dacă fluctuaţia este mare pot să aibă manifestări mai specifice: hemoragii nazale, senzaţie de presiune toracică, tulburări de vedere şi urechi înfundate. Chiar şi hipertensiunea se face prea puţin simţită până la instalarea complicaţiilor cardiace şi cerebrale, motiv pentru care este numită „ucigaşul tăcut". În aceste condiţii, se înţelege importanţa monitorizării periodice a tensiunii arteriale.

Se impune schimbarea stilului de viaţă

Odată depistate salturile hipertensive, tensiunea trebuie monitorizată pentru a institui rapid un tratament dacă se instalează hipertensiunea. De asemenea, trebuie să ne corectăm stilul de viaţă prin reducerea consumului de sare şi de alcool, oprirea fumatului şi prin scăderea în greutate dacă este cazul.

Specialistul nostru

Prof. dr. Doina Dimulescu
medic specialist cardiolog, Spitalul „Elias",Bucureşti

Diagnosticul de tensiune oscilantă nu există. Persoanele afectate au de fapt o hiperreactivitate vasculară. O parte dintre ele vor deveni hipertensive în timp. Potenţialul evolutiv de la hiperreactivitate vasculară la hipertensiune trebuie evaluat de medicul curant prin diferite metode: examen clinic repetat, monitorizarea tensiunii la domiciliu, de către pacient, sau monitorizarea ambulatorie. Mai ales dacă persoana cu hiperreactivitate vasculară are hipertensivi în familie şi/sau suferă de sindrom metabolic (obezitate abdominală, dislipidemie, anomalii de metabolism glucidic de tipul toleranţei alterate la glucoză), sunt necesare măsuri de modificare a stilului de viaţă: reducerea consumului de sare, scăderea ponderală şi efectuarea de exerciţii fizice.

Conexiune

Oscilaţiile pot semnala dereglări hormonale sau probleme renale.