Ce factori ne deteriorează codul genetic?

Radiaţiile ultraviolete, fumatul, dar şi infecţiile pot determina mutaţii genetice. În cazul în care mutaţiile genetice sunt dobândite în timpul vieţii, nu se transmit urmaşilor, dar produc disfuncţii organice, crescând riscurile de boală şi chiar de cancer.

În mod normal, când o celulă a corpului se divide în scopul reînnoirii celulare sau al creşterii, vor rezulta celule identice. Dar, în cazul în care pe parcursul procesului de replicare apar erori, se produc schimbări la nivelul codului genetic, iar celulele noi nu mai sunt identice cu cele vechi. Aceste schimbări sunt numite mutaţii şi, în general, au cauze necunoscute, fiind numite mutaţii spontane.

O parte dintre acestea nu au niciun fel de impact asupra sănătăţii, fiindcă nu afectează funcţionarea genelor în sine. Dar, când o mutaţie schimbă „instrucţiunile" de funcţionare ale genelor, poate întrerupe dezvoltarea normală sau poate fi factorul declanşator al unor boli.

Infecţiile cu virusuri

În perioada gravidităţii, infecţiile cu virusuri pot altera materialul genetic al fătului şi pot produce malformaţii congenitale. De exemplu, infecţia cu virusul rubeolei poate determina retard mental şi handicap motor, tulburări cardiovasculare şi stenoze arteriale, defecte oculare precum cataracta şi modificări anormale ale retinei.

O altă infecţie, cu citomegalovirus, un virus care infectează în jur de 1% din fetuşi, poate determina retard mintal, afecţiuni cardiace şi afecţiuni cutanate la nou-născut. Alte infecţii virale care pot produce malformaţii genetice sunt cele date de varicelă şi de enterovirusuri. Însă şi adulţii pot fi afectaţi la nivel genetic de infecţiile cu virusuri.

„Cancerul uterin, care apare prin infectarea cu papilomavirusul uman, şi declanşarea unor boli sistemice, cum este lupusul eritematos sistemic, sunt efecte ale alterărilor genetice produse de virusuri", explică medicul genetician Adrian Stănescu de la clinica SansAge.

Fumatul şi Aditivii

La 15 ţigări fumate, ADN-ul suferă o mutaţie care, în timp, poate duce la cancer pulmonar, arată un studiu britanic realizat la Institutul „Wellcome Trust Sanger" din Cambridgeshire.

Potrivit cercetătorilor, în jur de 23.000 de mutaţii au drept cauză inhalarea chimicalelor din ţigări. O parte dintre aceste mutaţii anulează capacitatea reparatoare a anumitor celule din corp, favorizând în acest fel apariţa cancerului. Alte mutaţii sunt temporare şi se corectează la câţiva ani după ce fumătorii renunţă la viciu, mai indică studiul.

Pe de altă parte, alimentele cu aditivi şi cele care au fost tratate cu pesticide pot creşte riscul apariţiei cancerului şi altor boli cronice. Cel mai frecvent, din cauza pesticidelor prezente în alimentele agricole apar boli ale tiroidei, fiindcă acestea intervin în producţia de hormoni tiroidieni.

Atenţie la ultraviolete!

Accelerarea îmbătrânirii pielii şi, în alte cazuri, apariţia cancerului de piele sunt efecte pe care le produc razele ultraviolete asupra tegumentului. „Alături de factorii infecţioşi, razele ultraviolete sunt cel mai des incriminate pentru modificările genetice dobândite în timpul vieţii", potrivit specialistului genetician Adrian Stănescu.

Soluţia care limitează efectele ultravioletelor asupra materialului nostru genetic constă în limitarea expunerii la soare şi folosirea cremelor cu factor de protecţie.