Ce este endometrioza - cancerul care nu ucide - şi cu ce alte boli poate fi confundată

Endometrioza este a doua cea mai răspândită boală ginecologică, două din trei femei cu această afecţiune fiind diagnosticate greşit sau foarte târziu. Pentru că principala complicaţie a endometriozei este dificultatea de a rămâne însărcinate, medicii sfătuiesc femeile diagnosticate să nu amâne conceperea copilului, deoarece afecţiunea se poate agrava în timp.

Endometrioza, deşi o afecţiune foarte răspândită în rândul femeilor de peste 16 ani, nu este foarte cunoscută, iar două din trei femei cu această boală sunt diagnosticate greşit sau foarte târziu. Studiile arată că depistarea bolii durează, în medie, peste 7 ani.

Ce este mai exact endometrioza? Ţesutul mucoasal care căptuşeşte uterul pe dinăuntru se numeşte endometru. În timpul fiecărui ciclu menstrual are loc o creştere în volum a endometrului, o îngroşare, acesta pregătindu-se pentru o posibilă sarcină. În cazul în care femeia nu rămâne însărcinată, endometrul se elimină în aşa-numita perioadă menstruală. Endometrioza se defineşte ca fiind ţesutul endometrial care creşte în afara uterului, la nivelul trompelor uterine, al ovarelor, pe intestine, pe peretele abdominal sau în vezica urinară. Rareori, poate apărea pe plămâni, pe ficat sau în creier. Majoritatea femeilor care suferă de endometrioză nu au simptome, însă cele mai frecvente semne ale bolii sunt: infertilitatea, care este şi principala cauză a endometriozei; dureri pelviene înainte şi in timpul menstrei; dureri în timpul urinării şi al defecaţiei; dureri sau crampe în timpul actului sexual; dureri de spate şi balonare; sângerări menstruale neregulate şi sângerări rectale; dureri de cap şi oboseală cronică.

Pentru că principala complicaţie a endometriozei este dificultatea de a rămâne însărcinată, medicii sfătuiesc femeile diagnosticate cu această boală să nu amâne conceperea copilului, deoarece afecţiunea se poate agrava în timp.

Gravitatea endometriozei nu poate fi descoperită prin simptome

Sunt situaţii în care tot abdomenul este plin de insule endometriale şi totuşi femeia nu are disconfort. Aceste cazuri sunt descoperite adesea întâmplător, la consultaţie, sau fiindcă femeia nu rămâne gravidă şi caută cauza infertilităţii. Există cazuri când un mic ţesut endometrial poate apăsa o arteră, un nerv sau o zonă sensibilă, care provoacă dureri greu de suportat.

Endometrioza este uneori confundată cu alte boli care determină durere pelvină, precum boala inflamatorie pelvină (BIP) sau chisturile ovariene. Mai poate fi confundată cu sindromul de intestin iritabil (SII), o afectiune care provoacă episoade de diaree, constipaţie şi crampe abdominale.

Endometrioza este o boală benignă, însă are toate caracteristicile malignităţii: infiltraţie locală, invazivitate şi capacitate de diseminare remarcabilă.

Statisticile arată că, la nivel mondial, endometrioza afectează aproximativ 30-40% dintre femei. În România, una din zece femei este diagnosticată cu această boală.

Fiind o boală cronică, endometrioza nu poate fi tratată definitiv, ci doar ameliorată.

Prin urmare, procedurile medicale recomandate, care le vor ajuta pe paciente, sunt: terapiile cu hormoni, administrarea antiinflamatoarelor care nu necesită prescripţie medicală, cum ar fi ibuprofen şi aspirină – pentru diminuarea durerilor sau, dacă terapiile cu hormoni şi administrarea antiinflamatoarelor nu funcţionează, se recomandă laparoscopia sau celioscopia, care îndepărtează proliferările endometriozice şi tratează infertilitatea.

Endometrioza este o afecţiune cronică, de aceea Centrul de Endometrioză Medicover asigură o abordare integrată care implică o echipă multidisciplinară de medici, esenţială pentru un diagnostic corect şi o conduită terapeutică adecvată. Pentru gestionarea cazurilor de endometrioză profundă, dr. Ion Ionuţ Adrian, chirurg ginecolog cu peste 25 de ani de experienţă, are alături o echipă de specialişti în chirurgie, urologie, ATI (Anestezie şi Terapie Intensivă), gastroenterologie, imagistică şi anatomie patologică, fiecare medic deţinând un rol important în tratamentul pacientelor.