Ce boli transmit cu adevărat insectele

Un sfert din adolescenţii români cred că virusul imunodeficienţei dobândite (HIV) poate fi transmis de ţânţari. Cele mai periculoase infecţii pe care le pot da insectele din ţara noastră sunt boala Lyme sau borrelioza, febra butonoasă, dar şi West Nile.

În acest sezon, la noi în ţară se înregistrează cele mai multe boli infecţioase cauzate de înţepăturile de insecte. Printre acestea nu se numără însă şi infecţia cu HIV, aşa cum cred aproximativ un sfert din tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani din ţara noastră, potrivit unei statistici realizate de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii.

„Explicaţia principală este că virusul imunodeficienţei dobândite nu supravieţuieşte în tractul digestiv al ţânţarului, fiind metabolizat odată cu hrana. Ţânţarii sunt imuni la HIV", subliniază medicul specialist boli infecţioase Simin Florescu de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Prof. dr. Victor Babeş" din Bucureşti.

De fapt, spre deosebire de malarie şi de febra galbenă, care se transmit prin saliva ţânţarului (pentru că organismul insectei se infectează, la rândul lui cu agenţii patogeni care dau aceste boli), HIV nu se poate transmite astfel, deoarece nu infectează insecta şi, prin urmare, virusul nu ajunge în salivă. Iar trompa cu care insecta suge sânge este diferită de cea cu care injectează salivă, prin urmare, sângele de la victimele anterioare ale ţânţarului nu poate ajunge în organismul nostru. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte transmiterea virusurilor hepatitice.

Ţânţarii pot da West Nile

Infecţia cu virusul West Nile este considerată extrem de periculoasă în America de Nord vara şi toamna. Potrivit specialiştilor, ţânţarii care transmit acest virus au ajuns şi în Europa şi reprezintă un pericol şi pentru ţara noastră. Cu toate acestea, un comunicat al Ministerului Sănătăţii arată că pe teritoriul României nu au fost confirmate cazuri de meningită West Nile.

În aproximativ 80 la sută din cazuri, infecţia cu West Nile nu se manifestă în niciun fel, iar în 20 la sută din cazuri, simptomele sunt: febră, dureri de cap şi durere generalizată în tot corpul, senzaţie de greaţă şi, uneori, inflamarea ganglionilor limfatici.

Boala Lyme, de la căpuşe

„În acest sezon, în ţara noastră au existat multe infecţii cu Borrellia burgdorferi, bacteria care dă boala Lyme sau borelioza, şi cu R. conorii, care determină instalarea febrei butonoase. Ambele afecţiuni se transmit prin muşcătura de căpuşă", menţionează medicul Simin Florescu.

Borelioza se manifestă, în cele mai multe cazuri, prin febră, oboseală, frisoane, durere de cap şi prin eritem (zonă înroşită) care porneşte din locul înţepăturii şi se poate extinde, circular, pe o arie de 30 cm. Tot căpuşele dau şi febra butonoasă, 90 la sută din cazuri fiind înregistrate în lunile iunie şi septembrie.

În faza de debut a bolii, persoana infectată are febră înaltă, dureri de cap, dureri difuze de articulaţii şi de muşchi. Semnul specific bolii este o pată neagră, nedureroasă, care apare la locul muşcăturii de căpuşă, care poate fi confundată cu un furuncul.

Musca poate transmite E. coli, bacteria care dă toxiinfecţii alimentare