Ce boli poate asunde starea de ameţeală
0O stare de ameţeală, aparent banală, poate fi semnul unui accident vascular cerebral sau chiar a unei tumori pe creier. Acest simptom este frecvent întâlnit în cazul afecţiunilor neurologice, aşa că nu trebuie nicidecum neglijat, ci necesită un consult de specialitate pentru a afla cauza exacta.
Dr. Mihaela Munteanu, medic specialist în neurologie, ne-a explicat ce posibile cauze poate avea o stare de ameţeală şi ce teste ne ajută pentru un diagnostic clar.
Smart Living: Ce afecţiuni sau tulburări neurologice poate ascunde o stare de ameţeală?
Dr. Mihaela Munteanu: Starea de ameţeală sau vertijul poate avea multiple cauze, în funcţie de simptomele asociate. Dacă este însoţită de senzaţie de rotaţie, adică persoana afectată descrie senzaţia "că se învârte camera," este vorba despre o afecţiune a urechii interne, structură responsabilă cu echilibrul corpului uman, care intră în sfera patologiilor ORL.
Numeroase afecţiuni neurologice pot genera ameţeală: de la o spondiloză cervicală, hipertensiune arterială, până la accidente cerebrale sau tumori. Poate fi prezentă şi în cazul unor atacuri de panică, tulburări anxioase, vertijul reprezentând o somatizare, o transpunere la nivel fizic a stării psihice.
Medicul neurolog Miheala Munteanu atrage atenţia că starea de ameţeală e des întâlnită în cazul afecţiunilor neurologice
Smart Living: Ameţeala este un simptom frecvent întâlnit în cazul afecţiunilor neurologice?
Dr. Mihaela Munteanu: Din păcate, este un simptom foarte frecvent, prezent mai ales în cazul persoanelor care desfăşoară muncă statică de birou sau al şoferilor.
O stare de ameţeală poate fi cauzată de problemele cu circulaţia
Smart Living: Cum putem afla cauza exactă a unei stări de ameţeală?
Dr. Mihaela Munteanu: Pentru a decela motivul apariţiei stării de ameţeală, ne sunt de folos investigaţii imagistice: computer tomograf (CT) şi/sau rezonanţă magnetică nucleară (RMN). Oportunitatea fiecăreia dintre cele două investigaţii se stabileşte numai de către medicul neurolog după un consult de specialitate.
O altă cauză posibilă poate fi insuficienţa circulatorie cerebrală, în special la persoanele vârstnice, care au colesterol crescut pe baza analizelor de sânge. Colesterolul “rău” se depune pe arterele carotide şi vertebrale, vasele mari de sânge care pleacă de la inimă şi ajung la cap, micşorând debitul sangvin cerebral. În acest caz, se recomandă efectuarea unei ecografii color (Doppler) de artere carotide şi vertebrale, ateromatoza carotidiană fiind o posibilă cauză de vertij.
Smart Living: Ce alte simptome însoţesc starea de ameţeală, în cazul unei tulburări neurologice?
Dr. Mihaela Munteanu: Din punct de vedere neurologic, vertijul poate fi însoţit şi de cefalee (durerea de cap), tulburări de echilibru (pacientul simte ca nu mai poate menţine direcţia de mers şi se dezechilibrează, putând genera căderi şi traumatisme), tulburări de vedere descrise ca vedere "înceţoşată" sau diplopie (vedere dublă).