Ce alimente ne pot îmbolnăvi vara. Avertismentul medicului Mihai Musa

Sezonul cald este asociat adesea cu relaxare, vacanțe și mese în aer liber, însă din punct de vedere medical, această perioadă vine și cu o creștere semnificativă a incidenței afecțiunilor digestive. Temperaturile ridicate, igiena precară, alimentele insuficient preparate sau păstrate în condiții necorespunzătoare și consumul de apă din surse nesigure favorizează apariția unor patologii cu potențial infecțios și evoluție uneori severă.

Dr. Mihai Musa, medic specialist gastroenterologie, ne explică ce afecțiuni sunt mai frecvente în sezonul cald și cum le putem preveni.

După cum explică medicul, una dintre principalele patologii implicate sunt toxiinfecțiile alimentare. Cele mai frecvente cauze sunt alimentele contaminate (nepreparate termic corect sau păstrate necorespunzător), apa contaminată (fântâni, râuri, piscine) precum și igiena precară a mâinilor și a ustensilelor de bucătărie. Sunt cauzate de bacterii precum Salmonella, E. coli, Campylobacter sau Listeria, care se dezvoltă rapid în alimente păstrate în condiții improprii.

Principalele surse de Salmonella sunt: ouăle crude sau insuficient preparate – inclusiv maioneza de casă, creme, mousse-uri, carnea de pui și curcan – incomplet gătită, lactatele nepasteurizate – lapte, brânzeturi, fructele și legumele crude – dacă au fost contaminate în timpul manipulării, produsele de patiserie cu ou crud (ex. tiramisu).

Despre Escherichia coli trebuie să știm că anumite tulpini pot produce toxine periculoase, provocând diaree severă și uneori complicații renale. Alimentele frecvent contaminate sunt: carnea tocată de vită insuficient gătită, fructele și legumele crude – mai ales salată verde, spanac, varză, contaminate în timpul irigării cu apă infectată, laptele crud și produsele lactate nepasteurizate, sucurile nepasteurizate – de mere, morcovi etc, apa contaminată – din fântâni, lacuri, inclusiv din piscine.

Campylobacterul este una dintre cele mai comune cauze ale diareei bacteriene în lume. Alimente frecvent contaminate: carnea de pasăre (pui, curcan) cruda, laptele nepasteurizat, organele (ficat de pui) crude sau slab gătite, legumele crude contaminate prin contact cu carnea cruda, lichidele, apa netratată din surse naturale, laptele crud.

Listeria monocytogenes este periculoasă în special pentru gravide, nou-născuți, vârstnici și persoanele imunodeprimate. Alimente frecvent contaminate: brânzeturi moi și maturate – brie, camembert, feta, gorgonzola, carne procesată – parizer, crenvurști, șuncă, dacă nu sunt reîncălzite înainte de consum, pește afumat – somon, macrou etc; pateuri și pastă de ficat, salate ambalate, pre-spălate, lapte și produse nepasteurizate, lichide:supe sau sosuri păstrate necorespunzător la rece.

După cum explică medicul, simptomele apar rapid, la 2–6 ore după ingestie, și includ: vărsături intense, dureri abdominale severe, diaree, febră. Durează în general 2-3 zile.

În cazul toxiinfecțiilor alimentare este foarte importantă prevenția: spălarea atentă a fructelor și legumelor, evitarea consumului de alimente crude sau insuficient preparate, păstrarea alimentelor la frigider, în special carne, lactate, ouă, spălarea mâinilor cu apă și săpun înainte de masă și după toaletă.

Dacă simptomele persistă mai mult de 2-3 zile sau apare sânge în scaun sau există semne de deshidratare severă (gură uscată, amețeli, scăderea cantității de urină) ar trebui să vă prezentați la medic.

O altă patologie este enterocolita acută (de cauză infecțioasă). Cauze frecvente: alimente contaminate (nepreparate termic corect sau păstrate necorespunzător), apă contaminată (fântâni, râuri, piscine), igienă precară a mâinilor și a ustensilelor de bucătărie.Agentii patogeni implicati : bacterii (salmonella, E coli, Shigella, Campylobacter, Yersinia, Clostridium difficile), virusuri ( adenovirusuri enterice, norovirus, rotavirus), paraziti (giardia lamblia, entamoeba histolytica, cryptosporidium)

Pot apărea simptome precum diaree apoasă sau cu mucus, dureri abdominale, crampe, greață, vărsături, febră, frisoane, deshidratare (mai ales la copii și vârstnici). Dureaza in general 3-7zile.

Gastroenterita virală se transmite foarte ușor prin contact direct cu persoane infectate sau prin consumul de alimente/lichide contaminate.

Virusuri implicate: Norovirus (foarte contagios, frecvent in colectivitati si pe vasele de croaziera), Rotavirus (mai frecvent la copii).

Simptome: greață, vărsături, diaree apoasă, dureri musculare, oboseală.

De reținut ar fi că gastroenterita virală nu se tratează cu antibiotice! Principalul tratament este hidratarea și repausul digestiv.

Pe fondul stresului, alimentației haotice, consumului de alcool și cafea în exces, vara se pot reactiva probleme digestive cronice precum : sindromul de intestin iritabil (IBS), gastrită cronică sau reflux gastroesofagian (GERD), Boala Crohn sau colita ulcerative. Pacienții pot observa agravarea simptomelor (balonare, dureri, arsuri gastrice, diaree alternantă cu constipație).

Recomandări generale pentru o vară fără probleme digestive:

-        Hidratați-vă adecvat – apă plată, ceaiuri, supe ușoare

-        Evitați consumul de alimente stradale în locuri nesigure

-        Atenție la igiena mâinilor

-        Nu lăsați alimentele gătite la temperatura camerei mai mult de 2 ore

-        Evitați să combinați grăsimi, alcool și dulciuri

-        Dacă aveți boli digestive cronice – luați medicația constant și consultați medicul înainte de a călători.