Cât de greu ajunge în România o tehnică medicală folosită de 30 de ani în alte țări
0O tehnologie folosită la scară largă în țări este programată anul acesta pentru testări și în România. Tehnologia NAT (Nucleic Acid Testing) este o procedură de screening molecular a sângelui donat pentru reducerea riscului infecțiilor transmise transfuzional (HIV, Hepatita B sau C).
Printr-o interpelare adresată în luna octombrie 2022 Ministerului Sănătății, deputatul USR de Arad Adrian Wiener, care este și medic de profesie, le-a cerut oficialilor guvernamentali să îi comunice un calendar al implementării tehnologiei NAT în sistemul transfuzional din România. În documentul transmis Ministerului Sănătății, deputatul Wiener a arătat că „această tehnologie reprezintă o modalitate de securitate transfuzională suplimentară, pe lângă testarea ELISA a markerilor virali (hepatita B, hepatita C, HIV, HTLV) deja implementată în sistemul transfuzional din România”.
Tehnologie pentru siguranța donării
„Dacă ar fi introdusă testrea NAT, testarea cea mai performantă existentă în lume, s-ar putea reduce fereastra imunologică pentru markerii virali care se transmit prin sânge. Prin testarea ELISA, care se efectuează în acest moment in România, a fost redusă semnificativ fereastra imunologică, dar nu într-atât cât ar putea fi redusă prin testarea NAT. (…) Prin reducerea ferestrei serologice ar putea crește numărul de donatori admiși la donare, reducându-se astfel restricțiile temporare legate de securitatea transfuzională (tratament stomatologic, comporatment sexual la risc, intervenții chirurgicale, investigații invazive, tatuaje, piercing-uri etc)”, a mai arătat deputatul în interpelarea transmisă Ministerului Sănătății.
Potrivit lui Wiener, testarea se efectuează în toate țările UE, mai puțin în România.
Răspunsul Ministerului Sănătății
În răspunsul transmis deputatului Wiener, Ministerul Sănătății a arătat că a fost demarat „în premieră” un proiect de reorganizare și modernizare a Sistemului Național de Transfuzie Sanguină, iar proiectul „presupune concentrarea și modernizarea testării sângelui și a componentelor sanguine în platforme de testare, inclusiv implementarea testării NAT la nivel național”.
„Într-o primă etapă s-a stabilit implementarea testării NAT la Centrul de Transfuzie Sanguină al Municipiului București, care va funcționa în sistem pilot, ce va include încă patru centre de transfuzie sanguină limitrofe: Argeș, Buzău, Prahova și Ialomița”, arată documentul Ministerului Sănătății.
Calendarul proiectului- pilot
Potrivit Ministerului Sănătății, până în luna iunie 2023 este programată achiziția sistemului de testare și pregătirea personalului de laborator. În perioada iulie - decembrie 2023 este programată testarea NAT la nivelul Centrului de Transfuzii Sanguine București, iar din ianuarie 2024 „se va extinde testarea la centrele de transfuzii sanguine din Argeș, Buzău, Prahova și Ialomița”.
„Ulterior, pe măsură ce se vor crea plarformele de testare se va implementa sistemul de testare NAT la nivel național. Concomitent cu concentrarea și modernizarea testării se va moderniza și activitatea de procesare a centrelor de transfuzie sanguină prin implementarea sistemelor de procesare automată”, se mai arată în documentul Ministerului Sănătății.
„Ritmul este foarte, foarte lent”
Deputatul Adrian Wiener a declarat pentru „Adevărul” că tehnologia NAT este, practic, o metodă de securizare a sângelui donat. Adrian Wiener a explicat că tehnologiile care se folosesc acum în centrele de transfuzii se bazează mai degrabă pe identificarea unor anticorpi, adică a unui răspuns imun al organismului la aceste infecții, care pot să aibă o fereastră.
„De exemplu, dacă infecția este foarte recentă, și nu avem acest răspuns imun, există riscul să nu identificăm acești anticorpi, în schimb, infecția și virusul să existe. Din păcate, ritmul de investiții și de creștere a calității și a tehnologiei în sistemul de sănătate este foarte, foarte lent. Să ai nevoie de un pilot în două trepte pentru un lucru absolut firesc, care este regula în Uniunea Europeană și în sistemele medicale normale…”, a declarat Adrian Wiener.