Cât de bună sau de rea a fost, de fapt, legea antifumat?
0La un an de la adoptarea legii antifumat în spaţiile publice din România, au apărut o varietate de statistici îmbucurătoare privind reducerea numărului de internări provocate de boli asociate cu fumatul. Cât de reale sunt, de fapt, aceste date şi care este impactul legii asupra populaţiei aflăm de la medicul pneumolog Magdalena Ciobanu, coordonatorul programului naţional antifumat.
În anul care a trecut de la implementarea legii antifumat în spaţiile publice din România, a scăzut numărul de internări pentru boli provocate de consumul de tutun, susţin specialiştii din cadrul Ministerului Sănătăţii. Mai mult, în ciuda previziunilor apocaliptice făcute de patronii de localuri, cifra de afaceri a crescut şi nu a scăzut, aşa cum anticipau înainte ca legea să intre în vigoare.
În plus, legea antifumat a urcat România pe locul 7 în Europa la controlul consumului de tutun. Cât de mult corespund aceste date cu ceea ce se întâmplă în mod real în localurile din România, care este impactul real al legii antifumat, cât de benefici sunt tot mai mulţii înlocuitori ai ţigării clasice? La toate aceste întrebări ne răspunde medicul Magdalena Ciobanu, coordonatorul programului naţional antifumat.
Principalele idei rezultate în urma discuţiei
Se înregistrează o reducere a numărului de internări din cauză de infarct miocardic, pentru acutizări a BPOC-ului şi a spitalizărilor din cauza astmului bronşic la copiii de 0-4 ani. Astfel de evoluţii s-au întâmplat în absolut toate ţările în care s-a introdus această măsură de interzicere a fumatului în spaţii publice închise. Ba mai mult, în Irlanda, în SUA s-au înregistrat scăderi chiar mai importante decât la noi. De 5-6-10%. Sau chiar 30%.
La noi încă există părinţi care consideră că dacă fumează în bucătărie îşi protejează copilul. Sigur că este puţin mai protectiv decât să fumezi în dormitorul copilului, dar, totuţi, fumul din bucătărie se răspândeşte şi el în toată casa. Părintele care vrea să-şi protejeze copilul nu trebuie să fumeze deloc în casă. Odată cu introducerea egii părinţii au devenit mai protectivi fără să-şi fi propus neapărat acest lucru.
Ştim că există şi un fumat la mâna a treia. Practic, este vorba despre particulele din fumul de ţigară care se depun pe hainele părinţilor, pe părul mamelor şi în pereţii casei. Copilul între 0-4 ani care are un plămân mic şi mai are şi astm – deci o sensibilitate sporită a căilor respiratorii – are o apărare mai redusă decât în mod normal acest copil dintr-o dată nu mai este supus agresiunii factorului numit particule din fumul de ţigară. Şi nu i se mai agravează astmul.
Marele beneficiu al acestei legi este schimbarea normalităţii: oamenii au văzut că, de fapt, normal este să stai într-o încăpere unde nu este fum de ţigară.
Chiar şi unor medici le-a venit greu să creadă că inhalarea pasivă a fumului de ţigară este atât de importantă în declanşarea infarctului miocardic. Ori, această lege exact lucrul acesta îl arată. S-a îndepărtat un factor de risc.
În fumul de ţigară este nicotină care strânge vasul de sânge. Eşti nervos, stresat, ai un loc de muncă cu multă adrenalină. Ce face un fumător când se enervează? Trage adânc din ţigară. Dacă între 2 ţigări el stă în acel fum de ţigară în interior, săracele vase de sânge se strâng, ori asta înseamnă infarct.
În 10-12 ani vom vedea efectele legii şi asupra cancerului pulmonar.
Organismul uman este supus în ziua de azi presiunii unor factori pe care, de multe ori, nu-i putem controla: poluare, stres, şefi, parteneri de viaţă, copii, alimentaţie apă. Sunt factori agresivi pe care îi putem evita sau nu. Efectul combinat al acestor factori afectează şi mai mult corpul.
Aceasta este una din explicaţiile pentru care eu văd ca medic pneumolog oameni de 35-40 de ani cu cancer pulmonar, o boală care altădată era a oamenilor de peste 50 de ani.
Lăsatul de fumat e un mic bulgăre de zăpadă: oamenii constată că respiră mai bine, se reduce sedentarismul, alimentele îşi recapătă gustul. Şi au mai mult timp liber.