Care sunt principalele cauze ale aterosclerozei

Este principala cauză de deces la nivel mondial şi, deși  se  moștenește, în cele mai multe cazuri apare din cauza stilului de viață dezordonat. Iată care sunt factorii de risc și cum poți preveni apariția ei.

Boala se întâlneşte mai frecvent la bărbații de peste 50 de ani, dar, în ultimii ani, tot mai mulți tineri au fost diagnosticați cu ateroscleroză. Ea apare atunci când în artere se depun așa-numitele plăci de aterom, care le îngustează, îngreunând sau chiar oprind fluxul sanguin. Plăcile de aterom reprezintă depozite de colesterol și de grăsime în cantități excesive în sânge care, în timp, se infiltrează în pereții arterelor.

În aceste depozite se acumulează și calciu și se formează un țesut fibros, care scade diametrul vasului de sânge. Atunci când diametrul se reduce cu peste 70 la sută, sângele nu mai ajunge corespunzător la organe (inimă, creier, rinichi) și, astfel, apar simptome legate de organul afectat.

Obezitatea și diabetul îi accelerează progresia

Un alt factor de risc în apariția bolii îl reprezintă kilogramele în plus. De aceea, combaterea obezității trebuie să devină o prioritate. Pentru a împiedica depunerea grăsimii pe artere, persoanele obeze trebuie să controleze în permanență numărul caloriilor din alimentaţie, să facă sport de cel puțin cinci ori pe săptămână și să evite excesele alimentare. De asemenea, obezitatea este asociată cu diabetul, care, la rândul lui, accelerează apariția aterosclerozei.

Hipertensiunea stresează vasele

Un alt segment de persoane cu un risc crescut de a face ateroscleroză sunt hipertensivii. Din cauza valorilor tensionale mari (135/90 mm Hg), presiunea din vasele de sânge crește, iar acest lucru duce la apariţia şi la accelerarea evoluției leziunilor aterosclerotice. Prin urmare, persoanele care au tensiune arterială mare ar trebui să respecte tratamentul pe care îl prescrie medicul și să elimine sarea din alimentație.

Colesterolul,principalul vinovat

În general, apariția aterosclerozei este asociată cu nivelul crescut al colesterolului, care este considerat și principalul factor de risc. Mai exact, atunci când nivelul colesterolului se menține mai mulți ani la rând în jurul valorii de 300 mg/dl (hipercolesterolemie), plăcile de aterom încep să se formeze.

De aceea, persoanele care au o alimentație în care predomină grăsimile saturate (carne de porc, prăjeli, mezeluri) ar trebui să-și controleze periodic nivelul colesterolului (colesterolul total, LDL, HDL) și valoarea trigliceridelor. De asemenea, acestea trebuie să adopte un regim bazat îndeosebi pe fructe și pe legume.

Fumatul subțiază vasele sanguine

În cazul fumătorilor, rata mortalității din cauze cardiovasculare crește cu 18 la sută la bărbaţi și cu 31 la sută la femei. Statisticile arată însă că renunțarea la fumat scade semnificativ riscul accidentelor vasculare. Mai exact, după doi ani de abstinență, riscul de mortalitate se reduce cu până la 50 la sută.

Ce consecinţe are?

În funcţie de localizare, ateroscleroza determină manifestări clinice distincte:

-ateroscleroza arterelor coronare determină angina pectorală și infarctul miocardic.
-ateroscleroza arterelor ce irigă creierul determină accident vascular cerebral (AVC).
-ateroscleroza arterelor periferice generează cangrena membrelor (arterită).
-ateroscleroza arterelor mezenterice determină infarct intestinal.

Specialistul nostru

Prof. dr. Doina Dimulescu medic specialist cardiolog Spitalul Elias

Există persoane care prezintă factori de risc și nu fac boala, dar și persoane care au manifestări de boală aterosclerotică fără a prezenta niciunul dintre factorii de risc. De aceea, relaţia dintre factorii de risc și boala aterosclerotică este mai ales una statistică, și nicidecum una direct cauzală.

Principalii factori de risc sunt: diabetul zaharat, care favorizează boala cardiovasculară prin magnitudinea riscului, hipertensiunea arterială, dislipidemia cu hipercolesterolemie, fumatul și factorii genetici. De asemenea, sindromul metabolic poate duce la apariţia aterosclerozei prin asocierea unor factori de risc: obezitate abdominală, hipertensiune, dislipidemie cu un nivel ridicat de trigliceride și creşterea nivelului colesterolului LDL („rău"). La acești factori de risc, consideraţi „clasici", se adaugă alţi factori a căror implicare a fost evaluată recent, precum disfuncţia renală.