Când dramele personale duc la anorexie sau la bulimie

Este suficient să deschizi o revistă de modă şi-ţi sare în ochi talia de „viespe” a modelelor din fotografii. Automat te uiţi în oglindă şi-ţi priveşti cu un ochi critic colăcelul din jurul taliei. Până la urmă, oricine ar vrea să aibă o siluetă perfectă, nu-i aşa? Totuşi, iată ce se întâmplă atunci când dorinţa de a slăbi devine obsesie.

În medie, 3 la sută din populaţie suferă de un tip de tulburare alimentară, iar majoritatea persoanelor afectate de anorexie şi de bulimie sunt femei tinere, arată cele mai noi studii. Specialiştii pun acest lucru mai ales pe seama faptului că adolescentele sunt mai vulnerabile din punct de vedere psihic în faţa standardelor de frumuseţe promovate de societatea modernă.

„Cauzele ce determină tulburări de alimentaţie pot fi grupate în factori ce ţin de particularităţile individului, precum şi în factori socio-culturali. O influenţă decisivă în acest sens are vulnerabilitatea biologică transmisă genetic, mai ales în ceea ce priveşte personalitatea", spune Corina Ciobanu, medic primar neuropsihiatrie infantilă la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia" din Bucureşti.   

«Şabloanele» societăţii, presante pentru tineri

Internetul, televiziunea, revistele prezintă zilnic imagini ale modelelor cu siluete perfecte. Astfel, societatea creează practic un „şablon" în care trebuie să se încadreze formele femeii. Mai mult decât atât, nu de puţine ori se întâmplă ca o persoană să fie catalogată în funcţie de imaginea pe care o afişează. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Cătălinei, o adolescentă care la vârsta de 12 ani s-a hotărât că trebuie să slăbească, pentru că se săturase de jignirile colegilor.

„Cântăream 67 de kilograme şi copiii îşi băteau joc de mine pentru că eram grasă. Stăteam singură tot timpul, iar colegii îmi spuneau «şunchi» şi «batoză». Aşadar, într-o vară am decis să slăbesc. Am ţinut dietă şi am făcut sport, însă atunci când s-a terminat vara, mi-am dat seama că am devenit obsedată de acest lucru şi nu mă mai puteam opri", povesteşte Cătălina, acum în vârstă de 15 ani.

Chipul întunecat al perfecţionismului

Potrivit medicului neuropsihiatru Corina Ciobanu, în general ajung să facă anorexie fetele perfecţioniste, dar care au o tulburare de personalitate la bază. Iată cum, la început, Cătălina a ales să slăbească mâncând doar o salată verde cu muştar, iar seara 100 g de piept de pui.

„Mă asiguram că niciodată nu depăşeam 1.000 de calorii zilnic. Astfel, am început să cântăresc alimentele şi să văd câte calorii au, până când am ajuns să calculez câte calorii are un gram de seminţe de floarea-soarelui", mărturiseşte Cătălina. În urma acestui regim, Cătălina a slăbit 20 de kilograme în trei luni, iar apoi alte 8 kilograme în cinci luni. Totuşi, deşi ajunsese la 40 de kilograme, nu era mulţumită de cum arăta.

Imagine distorsionată de sine

Persoanele cu anxietate se confruntă cu o distorsiune a imaginii corporale. Astfel, deşi sunt slabe, se văd grase. Iar această nemulţumire a imaginii de sine este valabilă şi în caz de bulimie, o tulburare în care persoana afectată poate ajunge să consume cantităţi uriaşe de mâncare, ca mai apoi să apeleze la metode extreme pentru a elimina ceea ce a consumat.

R.A. are 32 de ani şi nu a fost niciodată supraponderală. Totuşi, la sfârşitul liceului, s-a îngrăşat câteva kilograme şi, de aceea, a apărut dorinţa de a reveni la silueta iniţială. „Nu aveam în minte o greutate ideală la care aş fi vrut să ajung, ci mai curând o imagine pe care aş fi vrut să o văd în oglindă.

Aşadar, în ultimul an de facultate, am început să mănânc necontrolat şi apoi, la scurt timp, să-mi provoc vomă. Nu era zi în care să lipsească acest ritual, pentru că funcţiona: slăbeam văzând cu ochii. Şi ca şi cum organismul nu era suficient de «biciuit», adăugam în programul zilnic şedinţe intensive la sala de fitness. Aşa a debutat coşmarul care a durat circa şapte ani. Fără să-mi dau seama, am ajuns să cântăresc 47 de kilograme la o înălţime de 1,69 m. Însă tot nemulţumită eram şi voiam să slăbesc mai mult. Imaginea din oglindă era distorsionată: eu tot grasă mă vedeam", povesteşte R.A.

Lipsa menstruaţiei şi căderea părului, primele avertismente Medicul Corina Ciobanu avertizează că efectele tulburărilor alimentare sunt multiple. Astfel, Cătălina a ajuns la spital când deja nu mai avea menstruaţie, iar părul începuse să-i cadă. Cu aceleaşi probleme s-a confruntat şi R.A, care abia când a ajuns pe patul spitalului a fost de acord să apeleze la un psihoterapeut. Atât Cătălina, cât şi R.A au urmat tratament medicamentos asociat cu psihoterapie. Amândouă sunt încă atente la ceea ce mănâncă, însă viaţa lor nu se mai învârte doar în jurul acestei preocupări.

Impactul problemelor familiale

Moştenirea genetică joacă un rol important în apariţia tulburărilor alimentare. Însă o influenţă în acest sens o au şi problemele familiale cu care un adolescent se confruntă.  „Ceea ce declanşează anorexia sau bulimia sunt tulburările afective, tulburările emoţionale, lipsa de comunicare cu părinţii, decesul unuia dintre părinţi, dar şi dietele repetate", spune Nicoleta Mîndrescu (foto), medic primar boli de nutriţie şi diabet la Clinica Alia Medical din Bucureşti.

Percepţie

De obicei, persoanele cu tulburări alimentare nu conştientizează problema.