Cancerele care pot fi depistate prin două analize simple de sânge. „Omul sănătos trebuie să se lase înțepat”

Cancerele de sânge, care adesea în stadii incipiente nu prezintă simptome, sunt subdiagnosticate în România deși pot fi depistate prin analize simple de sânge. Există explicații și pentru faptul că cele mai multe cazuri sunt în mediul urban.

Anual se depistează în lume peste un milion de persoane cu cancere de sânge. În România, cazurile noi de leucemie limfocitară cronică (LLC) ajung la 900 pe an, însă specialiștii estimează că numărul real ar fi între 2.000 și 10.000. Subdiagnosticarea își are explicația în faptul că nu avem o cultură a prevenției, a atras atenția prof. dr. Daniel Coriu, medic hematolog, Institutul Clinic Fundeni, în cadrul evenimentului „Îmbunătățirea parcursului pacientului în oncologie și hematologie în România” , organizat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Be One și Swixx Group și găzduită online de platforma Pacientul2.0.

Cancerele de sânge sunt adesea silențioase, fără simptome în stadii incipiente. O simplă analiză de sânge – hemoleucograma completă – poate însă face diferența între un diagnostic la timp și unul tardiv. „Cancerul de sânge nu este o condamnare, dacă este depistat la timp. O hemoleucogramă efectuată regulat poate salva vieți. Avem nevoie de o cultură a prevenției, nu doar a intervenției”, a atras atenția prof. dr. Daniel Coriu.

Medicul a explicat că în România pacienții din categorii vulnerabile nu ajung la analize, motiv pentru care caravanele de tipul celei organizate de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer - Caravana „Nu am făcut destul” - au în fapt rol de screening, deși investigațiile efectuate ar putea fi considerate „banale”. Când vorbim de diagnosticarea cancerelor de sânge, depistarea mai multor cazuri în mediul urban, comparativ cu ruralul, își are explicația tocmai în accesul limitat la investigații al persoanelor din multe zone rurale.

Hemoleucograma completă și electroforeza - două analize la îndemână, salvatoare de vieți

Screening-ul în bolile hematologice maligne presupune efectuarea unor analize simple de sânge, menite să evalueze sănătatea sângelui și să depisteze din timp anumite boli, a explicat dr. Coriu. Majoritatea acestor boli au debut insidios, fără semne clinice evidente în stadiile timpurii.

Pot fi însă puse în evidență cu ajutorul analizelor uzuale de sânge, care pot sugera o anomalie și uneori chiar se poate pune un diagnostic sau devin punct de plecare pentru investigații mai amănunțite. Depistarea precoce este importantă pentru că poate crește șansele unui tratament eficient.

Analizele periodice includ hemoleucograma completă și electroforeza, care pot fi efectuate cu trimitere de la medicul de familie. Chiar și contra-cost acestea sunt accesibile (împreună nu depășesc 150 lei) comparativ cu alte tipuri de investigații.

Hemoleucograma completă, a explicat medicul hematolog, măsoară numărul de leucocite, hematii, trombocite, hemoglobină, hematocrit și RDW. Iată ce indică valorile sub sau peste limite ale acestor parametri:

Modificarea numărului de hematii (RBC), Hb, Ht, VEM, HEM

=> creștere: poliglobulie, Policitemia vera

=> scădere: anemii

Modificarea numărului de leucocite:

=> creștere: leucemie acută, leucemie mieloidă cronică, leucemie limfatică cronică, unele limfoame

=> scădere: leucopenie

Modificarea numărului de trombocite:

=> creștere: trombocitoza (reactiva, trombocitemie esențială…)

=> scăderea: trombocitopenie

Electroforeza proteinelor (separă proteinele din sânge sau urină) este analiza care detectează:

- imunodeficiențele (scăderea imunoglobulinelor);

- proteine anormale – proteine monoclonale.

Pe baza acestei analize se pot pune în evidență: Gamapatia Monoclonală (MGUS), amiloidoza, mielomul multiplu și macroglobulinemia Waldenström.

Leucemia limfocitară cronică (LLC) este o boală în care limfocitele B mature se acumulează anormal. Incidența este de aproximativ 4-5 cazuri la 100.000 de persoane pe an.

Simptomele includ: oboseală, ganglioni măriți și infecții frecvente.

Analizele utile: hemoleucograma completă, citometria în flux și testele genetice.

Macroglobulinemia Waldenström (WM) - implică proliferarea plasmocitelor producătoare de IgM. Incidența este de aproximativ 1 caz la 100.000 de personae/an.

Simptomele includ: oboseală, sângerări și neuropatie periferică.

Analizele recomandate: electroforeza proteinelor serice sau urinare, imunofixarea, hemoleucograma completă și examinarea măduvei osoase

Limfomul zonei marginale (MZL) - este un limfom non-Hodgkin care afectează limfocitele B. Incidența este de aproximativ 2-3 cazuri la 100.000 de personae/an.

Simptomele includ: ganglioni măriți și oboseală.

Analizele recomandate: hemoleucograma completă, imagistică și biopsia ganglionilor limfatici.

Limfomul folicular refractar sau recidivat (FLR/R) – este un limfom indolent care poate reveni după tratament (20-30% dintre cazuri devin refractare sau recidivează). Incidența este de 3-4 cazuri la 100.000 de persoan/an.

Simptomele includ: ganglioni măriți, oboseală, febră și pierdere în greutate.

Analizele recomandate: hemoleucograma completă, imagistică, biopsia ganglionilor și testele moleculare.

Un consult medical anual este recomandat în scop de screening. De asemenea, se recomandă consult ori de câte ori apar simptome sugestive (adenopatii - ganglioni măriți), oboseală persistentă, febră sau scădere inexplicabilă în greutate.

Prevenția rămâne în continuare greu de făcut pentru că, pe de o parte, anumite categorii populaționale au acces limitat la servicii medicale, iar pe de alta pentru că românii sunt greu de convins să se prezinte pentru analize de rutină, în plină stare de sănătate. „Omul sănătos trebuie să se lase înțepat”, a insistat dr. Daniel Coriu.

Incidența cancerului în România, sub media europeană

Incidența cancerului în România a rămas ușor sub media Uniunii Europene, arată datele din „Profilul de țară privind cancerul: România”. Vestea nu este neapărat bună, pentru că o bună parte din depistarea cancerelor în Europa se realizează datorită programelor de screening, or în România acestea nu sunt la fel de bine reprezentate.

Mortalitatea prin cancer în țara noastră este însă semnificativ peste media UE în rândul bărbaților, cu o scădere modestă în ultimul deceniu.

Accesul pacienților la medicamente inovatoare, conform indicatorului EFPIA W.A.I.T. (2024), în România este în continuare dificil. Pacienții români au acces la doar 19% dintre medicamentele inovatoare aprobate la nivel european între 2020–2023, mai puțin de jumătate din media UE (media UE: 46%). Dintre 173 de medicamente noi aprobate în UE în ultimii 5 ani, doar 33 au fost incluse pe lista de compensate în România la începutul anului 2025.

Un pacient din România este nevoit să aștepte, în medie, 828 de zile pentru acces la un nou tratament, comparativ cu media UE de 578 de zile.

În privința tratării cancerului, doar 20% dintre noile medicamente oncologice aprobate în UE între 2020–2023 sunt disponibile pentru pacienții români. Doar 11 dintre cele 56 de terapii oncologice aprobate recent erau accesibile în România la începutul acestui an, adică 50% din media UE.

30.000 dolari pentru testări gratuite în mediul rural

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a primit, în cadrul evenimentului menționat, vestea că va beneficia de un grant de 30.000 dolari din partea BeOne Foundation pentru a continua testările gratuite pentru persoanele din mediul rural. Finanțarea va sprijini extinderea caravanei „Nu am făcut destul”, o campanie de testări oncologice gratuite în mediul rural, oferind analize de sânge, consultații și evaluări hematologice persoanelor cu acces limitat la servicii medicale. Rezultatele campaniei care se derulează în această perioadă vor fi prezentate în luna decembrie.

Specialiștii recomandă efectuarea unei hemoleucograme complete cel puțin o dată pe an, iar pentru persoanele cu risc crescut – la fiecare șase luni.