Căldura excesivă poate agrava bolile preexistente şi creşte riscul de accident vascular cerebral
0Medicii neurologi atenţionează că temperaturile extreme pot afecta starea de sănătate a oamenilor, în special dacă au boli preexistente, iar expunerea prelungită la soare între orele 11.00 şi 17.00 poate provoca insolaţie şi chiar edem cerebral.
Temperaturile extreme pot afecta starea de sănătate, în special la cei care au suferinţe preexistente sau comorbidităţi.
„Există foarte multe studii, mai ales pe animale, care demonstrează că hipertermia, în combinaţie cu diverse alte tipuri de patologi, poate creşte efectul respectivelor patologii", a declarat profesor dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, la Şcoala Internaţională de Vară de Neurologie de la Eforie Nord.
Hipertermia poate duce la alterări la nivelul sistemului nervos, la nivelul creierului, putând genera edem cerebral.
"Toate aceste lucruri pot afecta imediat şi pe termen lung persoana care are patologii pe termen lung. Aici mă refer la patologii care ar putea fi agravate, cum ar fi hipertensiunea arterială. La rândul ei, hipertensiunea, împreună cu hipertermia, poate genera o problemă mai mare la nivelul sistemului nervos. De asemenea, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, prin cumul de comorbidităţi, pot accentua leziuni la nivelul sistemului nervos central", a mai spus Dafin Mureşanu.
Potrivit specialistului, creşterea temperaturii corpului poate fi benefică, dar cu condiţia să fie pentru un interval de timp limitat.
"Creşterea temperaturii organismului când avem febră este un mecanism de apărare, deoarece stimulează mai mult imunitatea. Dar, aşa cum ştim, toate mecanimsele de apărare funcţionează într-un anumit interval, iar dacă depăşim acele limite, respectivul mecanism se transformă într-un element nociv. Inflamaţia, care în esenţă este un mecanism de apărare, când depăşeşte un anumit nivel, deja ne confruntăm cu o patologie de tip inflamator", a explicat profesorul Mureşanu.
El a precizat că atunci când o persoană are febră, este un semnal că există un bun răspuns din partea organismului şi se mobilizează mai mult imunitatea.
"În condiţiile în care ne gândim doar la o situaţie patologică la nivelul sistemului nervos central, temperatura crescută facilitează anumite procese patologice. Ştim că într-un accident vascular cerebral (AVC) trebuie să fim foarte atenţi să nu avem situaţii de creştere a temperaturii pacientului, pentru că agravează boala", a mai spus preşedintele Societăţii de Neurologie din România.
De ce apare insolaţia, cum se manifestă şi cine este mai predispus
Profesorul Dafin Mureşanu a mai arătat că insolaţia este o suferinţă generală acută, apărută ca urmare a unui exces brutal de radiaţii solare.
"Creierul poate suferi şi, în situaţii severe, putem avea un oarecare grad de edem cerebral. Organismul este conceput în aşa fel încât, atunci când este expus la temperaturi suportabile sau la radiaţii solare puternice de scurtă durată, să îşi poată menţine o temperatură optimă. Procesul prin care se asigură acest echilibru se numeşte termoreglare, transpiraţia fiind esenţială în acest angrenaj", a explicat medicul.
Dafin Mureşanu a adăugat că persoanele care suferă de insolaţie ajung să aibă o temperatură de până la 40,5 grade Celsius, iar în momentul în care nu mai transpiră, este un semn că organismul este deshidratat.
"Pe măsură ce temperaturile cresc, transpiraţia devine mai abundentă, astfel încât organismul să se poată răci. Transpiraţia excesivă cauzează însă deshidratarea. În cazul expunerilor îndelungate la soare pe timp de caniculă, organismul se supraîncălzeşte, iar metodele proprii de răcire nu mai funcţioneaza, producându-se insolaţia", a precizat medicul.
Factorii care favorizează insolaţia sunt umiditatea aerului, expunerea îndelungată la razele solare, în special a capului, activitatea fizica intensă, hainele groase şi deshidratarea.
Predispuse la insolaţie sunt persoanele care suferă de boli cardiace, acute sau cronice, persoanele supraponderale şi cele care se confruntă cu probleme endocrinologice sau de metabolism.
Insolaţia apare mai frecvent la vârste extreme, la copii sau la persoanele în vârstă, dar şi la persoanele care lucrează timp îndelungat sub razele solare, în special între orele 11.00 şi 17.00.
Aceste manifestări sunt expresia vasodilataţiei la nivel cerebral produsă de căldura excesivă. Dilatarea vaselor cerebrale poate avea ca urmare edemul cerebral sau chiar hemoragia cerebrală.
Recomandări pe timp de caniculă
Persoana cu insolaţie trebuie să fie dusă de urgenţă într-un loc răcoros sau la umbră, stropită cu apă şi rehidratată.
Medicii recomandă ca, în perioadele cu temperaturi care depăşesc 37 de grade şi cu indice de temperatură-umezeală peste pragul critic, oamenii să consume zilnic cel puţin doi litri de lichide, fără să aştepte să apară senzaţia de sete, respectiv un pahar cu apă la fiecare 15-20 de minute.
De asemenea, trebuie să se consume cât mai multe fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii), deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă.