Bolile pneumococice sunt tot mai rezistente la antibiotice. Vaccinarea este o soluţie eficientă, recomandă medicii
0Pneumonia ucide în fiecare an peste 600 de copii sub 5 ani, în România. Tratamentul clasic este de multe ori ineficace, din cauza rezistenţei la antibiotice, atrag atenţia medicii. Imunizarea rămâne singura metodă eficientă de protecţie.
Bolile pneumococice sunt provocate de o bacterie numită Streptococcus pneumoniae, cunoscută sub numele de pneumococ. De multe ori, aceste boli invazive - respectiv pneumonia, meningita,septicemia, otita medie acută, sinuzita sau bronşita - sunt foarte greu de tratat, din cauza unei rezistenţe tot mai mari la antibiotice, şi pot duce chiar la decese.
Bolile pneumococice invazive (BPI) sunt: pneumonia, meningita,septicemia, otita medie acută, sinuzita sau bronşita.
Statisticile arată că, în ţara noastră, mai mult de 600 de copii sub 5 ani mor anual de pneumonie, meningită şi bacteriemie pneumococică, boli care sunt astăzi prevenite prin vaccinare, la nivel mondial. Cifra este îngrijorătoare, mai ales că BPI sunt în prezent raportate insuficient. Incidenţa bolilor este mult mai mare decât raportările actuale şi, în egală măsură, datele cu privire la distribuţia serotipurilor pentru diferite grupe de vârstă sunt limitate.
Conform datelor colectate, în perioada 2010-2013, de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi publicate anul trecut în studiul „Surveillance of pneumococcal diseases in Central and Eastern Europe, Human Vaccines & Immunotherapeutics“, dintr-o colecţie de 360 de tulpini izolate din BPI, la toate grupele de vârstă, au fost serotipate 90 de tulpini. Adică, au fost identificate peste 90 de tipuri de pneumococ. 19F a fost serotipul cel mai frecvent la copii cu vârste sub 5 ani, urmat de serotipurile 6B, 19A şi 3.
Cum tratăm bolile pneumococice invazive
Tratamentul clasic este cu antibiotice. Dar România are, din nefericire, un procent mare de infecţii pneumococice rezistente şi multirezistente nu doar la penicilină, dar şi la macrolide (medicamente antibiotice active împotriva bacteriilor).
Medicii trag un semnal de alarmă cu pivire la rezistenţa tot mai mare a BPI la antibiotice. Conform unui studiu de portaj nazofaringian, coordonat de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, publicat în anul 2014, care a evaluat serotipurile circulante la copii sub 5 ani, rezistenţa la eritromicină a fost de 72.5%. Concentraţia minimă inhibitorie la pencilină a fost înregistrată la 71.6% din tulpinile izolate.
„Un raport al Centrului European de Control al Bolilor din 2014 poziţionează România la peste 50% rata de rezistenţă a pneumococului la antibiotice. În raportările noastre, rata este de 70%. Suntem într-o zonă de alertă roşie care ar trebui să spună ceva în decizia de a introduce vaccinarea anti-pneumococică”, este de părere preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, prof. dr. Doina Pleşca.
Vaccinarea – cea mai eficace soluţie
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, vaccinarea este singura măsură eficace de prevenire a bolilor pneumococice. 141 de ţări din lume au programe naţionale de vaccinare anti-pneumococică de rutină. România şi Estonia sunt singurele ţări din Uniunea Europeană care nu au implementat un program naţional de vaccinare anti-pneumococică pentru sugari sau grupuri de pacienţi la risc, cum ar fi pacienţii cu afecţiuni pulmonare cronice, boli renale cronice, asplenie, transplant.
Cei cărora li se administrează tratamente imunosupresoare trebuie vaccinaţi în egală măsură, spun medicii specialişti. Mai mult de 100 de ţări folosesc vaccinul PCV 13-valent care oferă în momentul de faţă cea mai extinsă acoperire a serotipurilor pneumococice.
În România, medicii recomandă vaccinarea anti-pneumococică cu PCV 13. În noiembrie anul trecut preşedinţii a şase societăţi medicale – Societatea Română de Microbiologie, Societatea Română de Pediatrie, Societatea Română de Pneumologie, Societatea Naţională de Medicina Familiei, Societatea Română de Pediatrie Socială, Societatea Naţională Română de Boli Infecţioase Pediatrice - au semnat un memoriu, adresat Ministrului Sănătăţii, în care solicită autorităţilor achiziţia urgentă a vaccinului pneumococic conjugat care să ofere protecţie faţă de cât mai multe serotipuri. „Recomandarea Societăţilor Medicale pe care le reprezentăm este de a implementa un program de vaccinare la sugari în cel mai scurt timp, folosind un vaccin care să ofere protecţie cât mai completă faţă de serotipurile pneumococice pentru a asigura un program de vaccinare anti-pneumococică eficace”, se arată în document.
Eficienţa vaccinării cu PCV13 în alte ţări
Ţări ca Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Italia, Ungaria, Israel sau Turcia au introdus acest vaccin în programele naţionale de imunizare a copiiilor încă de acum 4 sau 5 ani, iar rezultatele au fost remarcabile. În SUA, de exemplu, la trei ani de la introducerea vaccinului PCV 13 (americanii au trecut în anul 2009 de la vaccinul 7-valent la vaccinul 13-valent), statisticile oficiale arată că au fost evitate 3.000 de decese şi 30.000 de cazuri de boli pneumococice invazive.
Marea Britanie a trecut în anul 2010 de la vaccinul 7-valent la vaccinul 13-valent, iar bolile pneumococice invazive cauzate de tulpinile acoperite de vaccin au scăzut cu peste 90% la copiii vaccinaţi după implementarea programului, conform Comitetului Britanic de Imunizare.
Dacă în urmă cu zece ani, cele mai multe discuţii legate de eficienţa vaccinurilor pnemococice conjugate se concentrau pe prevenţie, astăzi, este unanim acceptat că multe alte aspecte trebuie luate în considerare. Protecţia indirectă, de colectivitate, impactul total asupra sănătăţii publice sunt aspecte pe care le-au luat în considerare comitetele naţionale de vaccinologie din mai mult de 100 de ţări care au recomandat vaccinarea anti-pneumococică cu PCV 13-valent. Un alt aspect important este factorul economic, pentru că întotdeauna este mai eficient şi mai puţin costisitor să previi, decât să tratezi.