Bolile de inimă pot fi uşor prevenite
0Rata mortalităţii provocată de bolile cardiovasculare este în creştere. Anual, în lume mor 18 milioane de oameni din această cauză. Câteva milioane de vieţi ar putea fi salvate anual dacă s-ar lua măsuri încă de dinaintea primelor evenimente cardiovasculare de tipul infarctului sau accidentului vascular cerebral.
Unul dintre motivele pentru care numărul deceselor prin boli cardiovasculare creşte este faptul că, în unele cazuri, estimarea riscului de a suferi de o astfel de boală nu se face corect de către medici sau uneori nu se realizează deloc.
Specialiştii spun că ar trebui să facem o evaluare a riscului de boli cardiovasculare chiar din tinereţe, de la vârsta de 20 de ani, deoarece indicele Heart Score are capacitatea de a depista dacă vom suferi de astfel de afecţiuni în următorii zece ani, ţinând cont de anumiţi parametri.
Chiar dacă valorile obţinute sunt mici, adică riscul global de boli de inimă este redus sau mediu, nu înseamnă că nu trebuie să luăm nicio măsură, atrag atenţia specialiştii, mai ales dacă tensiunea arterială este la limită.
S-a dovedit că rata de deces este foarte mare în special în categoria persoanelor care au obţinut valori reduse ale riscului de boli cardiovasculare şi care nu au luat măsuri pentru prevenirea acestora.
Prima măsură: modificarea stilului de viaţă
În primul rând, pentru a evita instalarea bolilor cardiovasculare, trebuie să ne modificăm alimentaţia, astfel încât să excludem din dietă grăsimile saturate (carne grasă, untură şi lactate nedegresate) şi să suplimentăm aportul de grăsimi „bune", de tipul acizilor graşi Omega 3, şi de fructe şi de legume bogate în potasiu (spanac, banane, alge, salată verde, ciuperci).
Renunţarea la fumat şi limitarea consumului de alcool sunt alte două măsuri importante pentru a menţine inima sănătoasă. Schimbarea stilului de viaţă, deşi esenţială, nu este o măsură suficientă pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, susţin specialiştii.
Medicamentele sunt necesare
Este foarte important ca persoanele cu risc cardiovascular să intervină asupra tuturor factorilor care le predispun la apariţia acestor boli.
„În general, în cazul unei singure persoane coexistă mai mulţi factori de risc cardiovascular, printre care nivelul ridicat al colesterolului, al glicemiei şi valorile crescute ale tensiunii arteriale", precizează profesorul doctor Frank Misselwitz din cadrul Bayer Schering Pharma, Wuppertal, Germania.
Principalul tratament care şi-a dovedit eficienţa în prevenţia cardiovasculară este acidul acetilsalicilic, cunoscut generic sub numele de aspirină, deşi are denumiri diferite în funcţie de firma producătoare.
„De altfel, dozele mici de aspirină, de 100 mg pe zi, reprezintă cea mai studiată metodă de prevenţie la nivel mondial şi cea mai eficientă măsură de a ţine în frâu bolile cardiovasculare, prin efectele sale antiplachetare", menţionează profesorul doctor Héctor Bueno, şeful Departamentului de Cardiologie din cadrul Spitalului General Universitar „Gregorio Marañón" din Madrid, Spania.
Potrivit specialistului, deşi există un risc de afectare gastrică în cazul administrării aspirinei, acesta este minim în comparaţie cu beneficiile medicamentului în prevenţia cardiovasculară. „În timp ce 12 persoane din 1.000 prezintă îmbunătăţiri ale stării lor după administrarea a 100 mg de aspirină pe zi, doar două din 1.000 sunt expuse riscului de a suferi de sângerare gastrică", completează prof. dr. Héctor Bueno.
Cine trebuie să ia aspirină
Studiile au arătat că persoanele care prezintă cele mai multe beneficii în urma administrării zilnice a unei doze de 100 mg de aspirină sunt bărbaţii cu vârste între 45 şi 79 de ani, în vederea prevenirii unui infarct miocardic, şi femeile cu vârste între 55 şi 79 de ani, pentru reducerea riscului de a suferi un accident vascular cerebral.