Bacteriile intestinale, un semn precoce al bolii Alzheimer? Descoperirea prin care maladia ar putea fi depistată din timp

 Oamenii de știință au descoperit, recent, o serie de factori care pot contribui la riscul de la dezvolta maladia Alzheimer, de la gene la probleme circulatorii, inflamație și comportamente ce țin de stilul de viață.

Studiul relevă faptul că bacteriile care trăiesc în intestin se schimbă și ele înainte de apariția simptomelor, o descoperire care ar putea duce la diagnostice sau tratamente pentru boala Alzheimer care să vizeze microbiomul intestinal.

Persoanele aflate în stadiul incipient al bolii Alzheimer – după ce au început modificările cerebrale, dar înainte ca simptomele cognitive să devină evidente – adăpostesc în intestinele lor un sortiment de bacterii care diferă de bacteriile intestinale ale persoanelor sănătoase, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la facultatea de medicină a universității Washington din St. Louis, Statele Unite.

Risc mai mare de a dezvolta demență

Descoperirile, publicate în revista Science Translational Medicine, sugerează analiza  bacteriilor intestinale pentru identificarea persoanelor cu risc mai mare de a dezvolta demență, și conceperea de tratamente preventive care să modifice microbiomul pentru a evita declinul cognitiv.

„Nu știm încă dacă intestinul influențează creierul sau creierul influențează intestinul, dar este valoros de știut că există această asociere oricare ar fi cazul”, a declarat coautorul corespondent Gautam Dantas, profesor de medicină de laborator și genomică, relatează yahoo.com

„S-ar putea ca modificările din microbiomul intestinal să fie doar un indicator al modificărilor patologice din creier. Cealaltă alternativă este că microbiomul intestinal contribuie la boala Alzheimer, caz în care modificarea microbiomului intestinal cu probiotice sau transfer de fecale ar putea ajuta la schimbarea cursului bolii”, a precizat el.

Microbiomul intenstinal al bolnavilor diferă de cel al persoanelor sănătoase

Oamenii de știință știu deja că microbiomul intestinal al persoanelor cu Alzheimer simptomatic diferă de cel al persoanelor sănătoase de aceeași vârstă.

Însă, nimeni nu a analizat până la acest studiu microbiomul intestinal al persoanelor aflate în faza pre-simptomatică cheie.

„Până în momentul în care oamenii au simptome cognitive, există schimbări semnificative care sunt adesea ireversibile”, a completat dr. Beau M. Ances, profesor de neurologie , celălalt coautor corespondent al studiului.

„Dacă am putea pune diagnosticul foarte devreme în procesul bolii, acela ar fi momentul optim pentru a interveni eficient cu o terapie”, a subliniat el.

În timpul stadiului incipient al bolii Alzheimer, care poate dura două decenii sau mai mult, persoanele afectate acumulează aglomerări de proteine amiloid beta și tau în creier, dar nu prezintă semne de neurodegenerare sau declin cognitiv.

Echipa de la universitatea din St. Louis și-a propus să evalueze participanții care se oferă voluntari pentru studii la Centrul de cercetare a bolii Alzheimer al universității.

Toți participanții erau normali din punct de vedere cognitiv.

Ce semne au căutat medicii

În cadrul acestui studiu, participanții au furnizat probe de scaun, sânge și lichid cefalorahidian; au ținut jurnale despre regimul alimentar și au fost supuși la scanări cerebrale PET și RMN.

Pentru a distinge participanții care se aflau deja în stadiul incipient al bolii Alzheimer de cei care erau sănătoși, cercetătorii au căutat semne de acumulare de beta amiloid și tau prin intermediul scanărilor cerebrale și a lichidului cefalorahidian.

Dintre cei 164 de participanți, aproximativ o treime (49) prezentau semne de Alzheimer timpuriu.

O analiză a arătat că persoanele sănătoase și persoanele cu Alzheimer preclinic au avut bacterii intestinale net diferite – în ceea ce privește speciile de bacterii prezente și procesele biologice în care sunt implicate acestea – în ciuda faptului că au avut practic același regim alimentar.

Aceste diferențe s-au corelat cu nivelurile de amiloid și tau, care cresc înainte de apariția simptomelor cognitive, dar nu s-au corelat cu neurodegenerarea, care devine evidentă cam în momentul în care abilitățile cognitive încep să scadă.

Aceste diferențe ar putea fi folosite pentru depistarea precoce a bolii Alzheimer, au declarat cercetătorii.

„Utilizarea microbiomului intestinal ar fi un instrument de screening simplu și ușor”, spune dr. Ances.

O mostră de scaun ar fi suficientă

Potrivit cercetătorilor, în viitor, o mostră de scaun ar fi suficientă pentru a afla rapid dacă o persoană prezintă un risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer.

„Ar fi mult mai ușor și mai puțin invaziv și mai accesibil pentru o mare parte a populației, în special pentru grupurile subreprezentate, în comparație cu scanările cerebrale sau cu prelevările spinale”, a precizat medicul.

Cercetătorii au lansat un studiu de urmărire de cinci ani, menit să afle dacă diferențele din microbiomul intestinal sunt o cauză sau un rezultat al modificărilor cerebrale observate la începutul bolii Alzheimer.

„Dacă există o legătură de cauzalitate, cel mai probabil legătura ar fi inflamatorie”, a declarat prof. Dantas, care este și profesor de patologie și imunologie, inginerie biomedicală, microbiologie moleculară și de pediatrie.

„Bacteriile sunt aceste fabrici chimice uimitoare, iar unii dintre metaboliții lor afectează inflamația în intestin sau chiar ajung în fluxul sanguin, unde pot influența sistemul imunitar din tot corpul. Toate acestea sunt speculative în acest moment, dar dacă se dovedește că există o legătură cauzală, putem începe să ne gândim dacă promovarea bacteriilor ‘bune’ sau eliminarea bacteriilor ‘rele’ ar putea încetini sau chiar opri dezvoltarea bolii Alzheimer simptomatice”, a concluzionat el.