Bacteriile din intestin „dictează“ riscul de boli

Genele, dar şi alimentaţia influenţează flora din aparatul digestiv, cu rol esenţial în metabolism şi în eficienţa activităţii sistemului natural de apărare al organismului. În colon „locuiesc“ de zece ori mai multe microorganisme decât numărul total de celule ale corpului nostru, iar nivelul lor diferă de la un individ la altul.

Oamenii de ştiinţă din cadrul Laboratorului European de Biologie Moleculară au descoperit recent că fiecare dintre noi se încadrează, din punctul de vedere al florei intestinale, într-o categorie reprezentată de bacteria predominantă din sistemul digestiv.

Mai exact, microbii care ne colonizează intestinele se împart în trei ecosisteme diferite: cel al Bacteroidelor, cel al bacteriei Prevotella şi cel al bacteriei Ruminococcus. Potrivit cercetătorilor, aceste grupe bacteriene sunt similare grupelor de sânge.

„S-a constatat că avem unicitate şi în ceea ce priveşte ecosistemul colonului. În intestinul gros există de zece ori mai multe microorganisme decât numărul total al propriilor celule. Mai exact, adulţii tineri sănătoşi prezintă 400 de specii de bacterii cu impact major asupra sănătăţii", explică profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

Ce mâncăm le influenţează

Tot mai mulţi cercetători îşi îndreaptă atenţia în prezent asupra „populaţiei" de bacterii intestinale, cunoscut fiind faptul că ele sunt implicate în apărarea naturală a organismului de infecţii. De altfel, luna aceasta, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Pennsylvania, SUA, au publicat un studiu potrivit căruia fiecare dintre cele trei tipologii bacteriene este determinată de alimentele care predomină în dieta fiecăruia dintre noi.

Astfel, Bacteroidele se regăsesc în numărul cel mai mare la carnivori, dar şi la cei care consumă alte tipuri de grăsimi saturate (unt şi alte produse lactate grase).  Prevotella este specifică indivizilor care includ în dietă multe zaharuri (atât din dulciuri, cât şi din fructe), iar Ruminococcus colonizează sistemul digestiv al persoanelor care obişnuiesc să bea alcool şi al celor care mănâncă alimente bogate în grăsimi polinesaturate (din peşte, din uleiul de măsline etc.).

Rolul acestor bacterii în organism este încă în curs de cercetare, însă este cunoscut faptul că unele dintre ele ne fac mai predispuşi la acumularea de kilograme, altele duc la excese ale unor nutrienţi în sânge, iar o altă categorie influenţează imunitatea.

„Decid" dacă vom fi graşi sau slabi

„Un alt tip de bacterii intestinale, Firmicutele (sunt determinate genetic, depind într-o mai mică măsură de alimentaţie) sunt una dintre explicaţiile faptului că anumite persoane sunt slabe oricât de mult ar mânca, iar altele devin supraponderale sau obeze chiar dacă nu exagerează cu alimentaţia", precizează prof. dr. Mencinicopschi.

Cercetările au arătat că persoanele care prezintă un nivel crescut de Firmicute metabolizează cu 10-15% mai mult din nutrienţii care ajung în colon decât cele care au o concentraţie mai mică de astfel de bacterii intestinale. În acest mod, în sânge ajung mai multe substanţe nutritive, care ulterior se pot depune şi sub formă de grăsime.

Unii oameni de ştiinţă au lansat chiar ipoteze conform cărora microorganismele intestinale ar avea un rol important şi în dezvoltarea unor afecţiuni autoimune, a diabetului şi a cancerului, mai ales la nivelul colonului.

„Sunt foarte importante bacteriile intestinale care alcătuiesc bariera împotriva microbilor din exterior. Însă cel puţin la fel de importante sunt şi cele care generează acidul butiric şi propionic, considerate hrana colonului. De asemenea, unele dintre ele au un rol esenţial în producerea unor substanţe biologic active, printre care vitaminele K şi B12", completează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Ne naştem doar cu o specie

Ecosistemul din colon se dezvoltă pe parcursul vieţii. „Imediat după naştere, sistemul digestiv se populează cu Bifidobacterii, cu rol în sistemul imunitar. Odată cu vârsta, o parte dintre acestea se pierde şi este înlocuită cu alte bacterii. Astfel, colonul adultului tânăr are, în deplinătatea microflorei, 400 de specii de bacterii", spune prof. dr. Mencinicopschi.