Alimentele falsificate, dificil de recunoscut
0Pentru confirmarea contrafacerii unor produse alimentare sunt necesare teste în laboratoare speciale. Produsele alimentare contrafăcute reprezintă un pericol pentru sănătate, deoarece pot conţine substanţe de o calitate îndoielnică din punct de vedere nutriţional.
O mare parte din alimentele pe care le consumăm zilnic nu sunt de cea mai bună calitate. Potrivit nutriţioniştilor, specialităţile din carne, pâinea, mierea de albine, uleiul şi produsele lactate se numără printre cele mai falsificate produse. Însă falsul alimentar este dificil de confirmat, deoarece implică investigaţii de laborator, unde serviciile sunt contracost. Pentru a fi echilibrat din punct de vedere nutriţional, un produs ar trebui să respecte câteva criterii. „Principalele criterii care atestă autenticitatea unui produs sunt respectarea compoziţiei ce ar trebui să fie conformă cu reţeta originală, a metodei de producere şi de conservare şi specificarea originii produsului", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.
De asemenea, se impune menţionarea pe etichetă a sistemului agricol din care provin ingredientele (convenţional, ecologic, modificat genetic etc.) şi anul de producţie. În ceea ce priveşte falsul alimentar, un aliment este considerat contrafăcut atunci când un ingredient din compoziţia sa a fost eliminat parţial sau total, când în compoziţie au fost adăugate substanţe pentru a mări volumul sau greutatea ori pentru a reduce calitatea. În plus, falsul provine şi din utilizarea de aditivi alimentari interzişi sau din folosirea lor în doze mai mari decât cele reglementate.
Atenţie la preparatele din carne!
Potrivit nutriţioniştilor, produsele din carne sunt cele mai falsificate alimente. Pericolul cel mai mare vine din înlocuirea proteinei animale cu cea vegetală, obţinută din soia, ceea ce schimbă valoarea nutritivă a produsului. În plus, pentru a îmbunătăţi gustul şi aspectul, se mai adaugă din belşug şi aditivi alimentari. Unui astfel de tratament sunt supuse unele produse pasteurizate, precum muşchiul, şunca, unele afumate, de exemplu, cârnaţii, costiţa şi slănina, conservele din carne şi tocăturile (carnea tocată şi pasta de mici).
Nutriţioniştii ne sfătuiesc să fim prudenţi atunci când cumpărăm astfel de produse, deoarece unele dintre ele au în compoziţie organe de animale, şorici, grăsimi „rele", tendoane şi aşa-numitele E-uri pentru reţinerea apei, guma caragenan (E 407), polifosfaţi (E 452), carmin (E 120) şi amidon modificat (E1404, E 1440) ce creşte indicele glicemic al cărnii care, în mod obişnuit, este 0. Un alt aliment de bază uşor de falsificat este laptele. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi susţine că există trei procedee prin care laptele se falsifică: prin adaos de apă şi prin extragerea grăsimilor, prin amestecarea laptelui de la diferite specii şi prin mascarea alterării cu ajutorul conservanţilor care menţin aciditatea.
Speciile valoroase de peşte, înlocuite
Medicii recomandă peşte de trei ori pe săptămână, deoarece reprezintă o sursă importantă de acizi graşi Omega 3 care menţin inima sănătoasă. Însă peştii care conţin aceşti acizi graşi pot fi uşor înlocuiţi cu unele specii inferioare. „Somonul poate fi înlocuit cu păstrăvul curcubeu, mai ieftin. Somonul afumat este uşor de substituit cu păstrăvul de cultură (Salmo salar) provenit din crescătoriile norvegiene sau scoţiene", explică specialistul.
Uleiul de măsline, cea mai contrafăcută grăsime
Uleiul de măsline este cel mai falsificat produs gras din lume. Prin urmare, pentru a beneficia de acizii graşi Omega 3 şi Omega 6 din uleiul de măsline este bine să-l alegem numai pe cel extravirgin. Celelalte tipuri de ulei de măsline sunt rafinate, ceea ce înseamnă că şi-au pierdut o mare parte din substanţele valoroase, precum vitamine şi antioxidanţi. În plus, solvenţii utilizaţi în acest proces determină modificări ale acizilor graşi. De asemenea, pe etichetă ar trebui specificată ţara de origine: Grecia, Spania, Italia etc.