2013, anul aerului curat. Am trăi cu doi ani mai mult dacă s-ar lua măsuri antipoluare în Bucureşti

Poluarea este o problemă majoră pentru sănătatea populaţiei şi scade speranţa de viaţă, mai ales în oraşele mari, arată nenumăratele studii realizate în ultimii zece ani. Automobilele, în special cele cu motor Diesel sunt de vină, susţin specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Bucureştiul rămâne pe primul loc în topul oraşelor europene cu cea mai mare rată de poluare cu particule periculoase.

2013 a fost desemnat anul aerului curat în Europa. De aceea, oamenii de ştiinţă de la Institutul de Monitorizare a Stării de Sănătate francez au realizat un raport al efectelor poluării în mai multe oraşe europene, analizând mai multe studii realizate în ultimii zece ani. Concluzia specialiştilor francezi a fost că Bucureştiul rămâne în topul oraşelor europene cu cel mai ridicat nivel de poluare cu microparticule, cel mai riscant tip de poluare pentru sistemul cardiovascular şi pentru aparatul respirator.

De altfel, mai multe cercetări recente au arătat că nivelurile ridicate de poluare în trafic cresc riscul de producere a unui atac de cord. Persoanele care petrec peste şase ore în maşină, inhalând în acest timp emisiile de noxe, prezintă un risc mai mare de infarct miocardic decât cele care nu sunt expuse acestor substanţe, arată o cercetare publicată în „British Medical Journal“ (BMJ).

Rezultatele cercetării stabilesc că expunerea la microparticule (PM10) şi la dioxidul de azot (NO2) emise de autoturisme, pe o perioadă mai mare de şase ore, favorizează producerea unui atac de cord la persoanele cu probleme cardiace.

În plus, anul trecut, un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a clasat gazele de eşapament ale maşinilor cu motor Diesel ca factor cancerigen.

Măsuri antipoluare

Potrivit publicaţiei „Le Figaro“, vestea bună este că respectarea măsurilor antipoluare recomandate de OMS ar avea efecte rapide asupra sănătăţii populaţiei. Odată cu interzicerea comercializării cărbunelui bituminos în Dublin, Irlanda, în 1990, s-a observat o reducere considerabilă a numărului anual de decese.

În plus, specialiştii francezi spun că directiva europeană de scădere a nivelului de sulf din anumiţi combustibili lichizi, din 1990, a avut şi ea un merit deosebit în limitarea numărului de decese în rândul populaţiei europene.

„Estimăm că reducerea nivelurilor de dioxid de sulf din atmosferă a avut drept consecinţă evitarea unui număr de 2.212 decese pe an în Europa“, se arată în raportul Institutului de Monitorizare a Stării de Sănătate francez.

Speranţa de viaţă ar creşte în Bucureşti

Primăria Municipiului Bucureşti arată că centrul Capitalei este tranzitat zilnic de peste două milioane de autovehicule, ceea ce  face ca nivelul poluării atmosferice cu microparticule să fie cel mai ridicat dintre toate oraşele europene.

Potrivit specialiştilor francezi, respectarea recomandărilor OMS ar duce la o creştere a speranţei de viaţă a bucureştenilor cu 22,1 luni.