ONU avertizează: Au crescut concentraţiile gazelor cu efect de seră din atmosferă

0
Publicat:

În 2023, concentrațiile gazelor cu efect de seră din atmosferă au înregistrat o creștere semnificativă, iar asta va influența temperaturile în anii următori, atrag atenâia experții ONU.

Temperaturile vor crește sub influența emisiilor de gaze din atmosferă Foto arhiva

Potrivit unui raport, realizat Organizaţia Meteorologice Mondiale (OMM), nivelurile principalelor trei gaze cu efect de seră - dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) şi protoxid de azot (N2O), care sunt factori ai încălzirii climatice, au atins un nou record pe perioada anului trecut.

S-a constatat mai ales că CO2 se acumulează mai rapid ca până acum în atmosferă, creşterea fiind de peste 10% pe parcursul a două decenii.

„Alt an. Alt record. Acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru decidenţi. Suntem în mod evident în întârziere faţă de obiectivul Acordului de la Paris asupra climei din 2015”, a declarat Celeste Saulo, secretar general al OMM.

În cadrul Acordului de la Paris, statele membre au stabilit că vor încerca să limiteze încălzirea climatică la mai puţin de 2 grade Celsius în raport cu nivelurile preindustriale sau chiar la 1,5 grade Celsius, dacă acest lucru va fi posibil.

Raportul anual al OMM asupra gazelor cu efect de seră a fost publicat cu puţin timp înainte de COP29, următorul summit climatic anual al ONU, care va avea loc în perioada 11-22 noiembrie la Baku, Azerbaidjan.

Potrivit experților, nivelurile de temperatură actuale se vor menţine timp de decenii, chiar dacă emisiile se vor diminua rapid şi vor atinge nivelul zero net.

Emisiile de CO2 sunt în creștere

În 2023, concentraţiile de CO2 atingeau 420 de părţi la milion (ppm), cele de metan au fost de 1.934 părţi la miliard (ppb) şi cele de protoxid de azot erau de 336 ppb. Acestea au echivalat cu 151%, 265% şi 125% în raport cu nivelurile din 1750 (o creştere de un punct pe an pentru cele trei gaze). Tot în 2023, temperaturile globale la nivelul solului şi al apelor mărilor au fost „cele mai ridicate înregistrate vreodată începând din 1850”.

„Sunt mai mult decât simple statistici. Fiecare parte la milion şi fiecare fracţiune de grad de creştere a temperaturii au un impact real asupra vieţilor noastre şi asupra planetei noastre'', a declarat Celeste Saulo, citată într-un comunicat.

Potrivit raportului, CO2 este responsabil pentru 64% din încălzirea climatică, iar creşterea acestuia de 2,3 ppm, constatată în 2023, este cea de-a 12-a creştere anuală consecutivă de peste 2 ppm, fiind cauzată de „emisiile CO2 ale combustibililor fosili importante din punct de vedere istoric în perioada 2010 - 2020”.

„CO2 se acumulează mai rapid în atmosferă decât în oricare altă perioadă a existenţei umane'', a avertizat OMM. Terra a cunoscut totuşi o astfel de concentraţie de CO2 în urmă cu 3 milioane până la 5 milioane de ani, pe când temperatura era cu 2 până la 3 grade Celsius mai ridicată, iar nivelul mării cu 10 până la 20 de metri mai crescut decât în zilele noastre”, a amintit OMM.

În atmosferă, rămân mai puţin de jumătate din emisiile de CO2, în timp ce restul este absorbit de ecosistemele oceanice şi terestre.

Situația climei sub emisiile de gaze în atmosferă

Astăzi însă, „ne confruntăm cu un potenţial cerc vicios”, a avertizat Ko Barret, secretar general adjunct al OMM.

Chiar schimbările climatice ar putea mai degrabă „să determine ecosistemele să devină emiţători mai importanţi ai gazelor cu efect de seră”, a adăugat ea.

Incendiile forestiere ar putea emite mai multe emisii de carbon în atmosferă, în timp ce oceanele, mai calde, pot absorbi mai puţin CO2. În consecinţă, o cantitate suplimentară de CO2 ar putea rămâne în atmosferă şi ar accelera schimbările climatice, a avertizat Ko Barret.