Videoconferinţă cu peste 67 de judecători în dosarele de la Înalta Curte. Cum s-a desfăşurat şedinţa online, în plină răspândire a noului coronavirus

Un număr de 7 dosare având ca obiect recurs în interesul legii şi dezlegări ale unor chestiuni de drept au fost judecate prin videoconferinţă, anunţă un comunicat al Instanţei supreme. Soluţionarea dosarelor respective presupune participarea unui număr de până la 19 magistraţi în completele pe rolul cărora se află. Astfel, un total de 67 de judecători au participat, luni, la şedinţa de judecată.

„Această modalitate a luat în considerare numărul mare de judecători care intră în compunerea completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii (25 de judecători, în conformitate cu prevederile art.516 C.proc.civ. şi art.473 alin.1 C.proc.pen.), respectiv a completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (13 judecători în ipoteza prevăzută de art.520 alin.6 C.proc.civ, respectiv 19 judecători în ipoteza prevăzută de art.520 alin.8 C.proc.civ.) la care se adaugă magistratul-asistent şi reprezentantul Ministerului Public (în cazul recursului în interesul legii), situaţie care era susceptibilă a crea o situaţie de risc în contextul măsurilor luate pentru reducerea riscului de răspândire a COVID-19”, se arată în comunicatul ICCJ.

Potrivit sursei citate, succesul acestui demers vine în sprijinul eforturilor Înaltei Curţi de a păstra pe deplin funcţionale mecanismele de unificare a jurisprudenţei pe tot parcursul stării de urgenţă.

Cum s-a desfăşurat şedinţa de judecată

Luni, 30 martie, s-au aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie următoarele dosare, la soluţionarea cărora au participat, după caz, preşedintele Înaltei Curţi, preşedinţii de secţie şi un număr total de 67 de judecători, membri ai diferitelor completuri de judecată, la care se adaugă magistraţii-asistenţi şi reprezentantul Ministerului Public:

• 2 dosare de recurs în interesul legii (dosarele nr.51/2/2020 şi nr.68/1/2020);
• 1 dosar având ca obiect o sesizare pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (dosarul nr.166/1/2020), care interesa celei trei secţii non-penale ale Înaltei Curţi;
• 3 dosare având ca obiect sesizări pentru pronunţarea unor hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (dosarele nr.3163/1/2019, nr.3199/1/2019 şi nr.3393/1/2019), care interesau numai Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru soluţionarea cauzelor şi-au adus aportul grefieri şi specialişti IT, care au asigurat realizarea operaţiunilor tehnice şi au adus la îndeplinire măsurile adiacente de pregătire şi ulterioare desfăşurării şedinţelor propriu-zise.

„Unificarea practicii judiciare rămâne un element cheie pentru asigurarea calităţii actului de justiţie, asigurând nu numai rezolvarea uniformă a litigiilor pendinte, dar şi prevenirea stărilor litigioase din societate, prin punerea la dispoziţia cetăţenilor a unui mod de interpretare a legii clar şi previzibil. Atingerea acestui obiectiv este cu atât mai importantă în condiţiile restrângerii activităţii judiciare şi a dificultăţilor generate în domeniul socio-economic de răspândirea COVID-19”, se mai arată în comunicatul ICCJ.