VIDEO Recensământul trebuie să „dea” în jur de 1,5 milioane de romi

Pentru a-i convinge pe romi să-şi declare etnia, cei de la Institutul Naţional de Statistică (INS) i-au mobilizat pe Jean de Craiova şi pe Minodora din telenovela „Regina".

La ultimul recensământ, din 2002, recenzorii au contabilizat puţin peste 535.000 de de locuitori romi. Mult sub cifrele reale, au spus sociologii. Potrivit estimărilor unor instituţii europene, România are aproximativ 1,5 milioane de cetăţeni de etnie romă, fiind ţara din UE cu cea mai mare populaţie romă. Şi atât trebuie să apară şi în statistică, la finalul recensământului din octombrie, au avertizat oficiali europeni.

Pentru o numărare cât mai riguroasă, specialiştii de la Institutul Naţional de Statistică (INS) au primit ajutorul Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA). Francois Farah, reprezentantul UNFPA în România, a coordonat campania de promovare a recensământului şi a lucrat în permanenţă cu cei de la INS şi de la organizaţiile nonguvernamentale implicate, pe segmentul care se referă la romi.

Peste 60 de ani, romii ar putea fi majoritari
Profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, declara anul trecut că peste 60 de ani s-ar putea ca populaţia romă să nu mai fie minoritară, ci majoritară. Asta, în situaţia în carev s-ar păstra sporurile naturale specifice acum. Dacă o femeie de etnie română naşte în medie 1,2 copii pe parcursul vieţii, pe când în rândul femeilor rome, media este de 3 copii. Tot profesorul Gheţău explica însă că problema ţine în mare măsură de educaţie, astfel încât pe măsura creşterii nivelului de trai şi a integrării acestei minorităţi, este probabil ca media naşterilor să scadă.

Subiectul a fost adesea ocolit, deoarece naşte polemici aprinse. Potrivit tuturor sondajelor pe discriminare, românii manifestă cele mai multe prejudecăţi faţă de romi.

Romii au o singură calitate, în ochii românilor: sunt uniţi, după cum reiese din ultimul sondaj, realizat de Centrul de sondare a opiniei publice Totem la cererea Consiliului Naţional de Combatare a Discriminării (CNCD).

Campanie cu staruri rome
Pentru a-i convinge să-şi declare etnia, organizatorii recensământului şi ONG-uri ale romile apelează la două componente.

Una psihologică, dezvoltată printr-o campanie în care au fost angrenate vedete de origine romă, modele de succes. Totul este elaborat într-un stil apropiat celor cărora li se adresează, este prietenos şi conţine o doză bună de umor. Mesajul merge pe ideea că nu e ruşinos să fii ţigan, ci uneori poate fi chiar „cool".

Jean de la Craiova, un manelist foarte în vogă, apare, de exemplu, într-un afiş în care-i îndeamnă pe romi: „Declară-ţi etnia la recensământul din toamnă şi povestea ta va fi una mai bună! Semnat: Vă pupă Jean!"

Mai există un clip video construit pe structură de banc, pornind de la dubla semnificaţie a cuvântului rom (băutură şi etnie), precum şi un clip audio.
Actriţa Alina Şerban apare într-un alt spot în care spune: „Sunt Alina Şerban. Sunt de etnie romă. Este pentru prima oară când spun asta fără să mă gândesc la consecinţe!"

Mai mulţi romi, mai multe fonduri pentru integrarea lor
Campania are şi o componentă pragmatică, desfăşurată în discuţiile om-la-om.

Pentru ca rromii să nu mai fugă de recensământ, organizaţiile nonguvernamentale au început de mult campania de promovare, iar principalul argument folosit în discuţiile purtate cu romii este acela că banii pe care-i va aloca UE comunităţii din România depind de rezultatele recensământului.

Pentru asta, însă, activiştii trebuie să-i convingă pe romi că informaţiile din chestionare nu vor ajunge pe mâna altor instituţii şi nu vor fi folosite împotriva intervievaţilor, că nu vor exista repercusiuni neplăcute dacă răspund cu sinceritate la întrebările puse de recenzori.

O actriţă foarte dragă nu numai romilor, Doiniţa Oancea, care a jucat rolul Minodorei în telenovela „Regina", face parte şi din grupul constituit de Fundaţia Romani Criss pentru deplasările în comunităţile mari de romi.

Marian Mandache, de la Romani Criss spune că ţiganii sunt încă discriminaţi şi de aici provin temerile că ar putea păţi ceva dacă recunosc apartenenţa la această etnie.
Pentru a atenua cumva dilema recenzaţilor, cei de la INS şi UNFPA au discutat posibilitatea introducerii dublei etnii în chestionar. Sociologic, ar fi vorba de familii mixte. Psihologic, dacă este ruşinos să spui că eşti ţigan, pare mai confortabilă formula „niţel ţigan", a explicat un specialist implicat în recensământ.