VIDEO O idee de Nobel vine în România: modelul „Băncii săracilor" va fi aplicat şi la noi

Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a lansat ieri la Bucureşti un proiect de finanţare a micilor afaceri cu profil social. Antreprenorii autohtoni au la dispoziţie trei milioane de euro pentru credite cu dobândă zero cu scopul de a înfiinţa întreprinderi sociale.

Înfiinţarea Grameen Bank („Banca săracilor") în Bangladesh i-a adus lui Muhammad Yunus Premiul Nobel pentru Pace în 2006. Ideea sa a fost să ofere sprijin şi finanţare persoanelor sărace, care nu aveau acces la credite de la instituţiile bancare. Acum, Yunus a venit şi în România, unde are un scop precis: rezolvarea problemelor sociale. Soluţia sa presupune finanţarea fără dobândă a micilor antreprenori, cu condiţia ca proiectul de afaceri al acestora să fie îndreptat către ridicarea nivelului de trai al comunităţii. „Nu suntem maşini de făcut bani, suntem fiinţe umane. Nu vrem să obţinem profit, ci să rezolvăm o problemă. Aceasta este un alt tip de afacere, unde nu faci numai bani, ci schimbi şi vieţi. Fericirea nu se măsoară mereu în bani, ci şi în schimbarea vieţii oamenilor", a spus Yunus ieri, la Bucureşti.

Citiţi şi:

Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR: „Nu ieşim din criză fără politici coerente”

Iniţiativa Social Business Tour este un proiect comun al grupului bancar austriac Erste alături de Fundaţia Erste, Ministerul Muncii din Austria, good.bee (companie de microfinanţare) şi Grameen Creative Lab. Proiectul se desfăşoară în şase ţări din Europa Centrală şi de Est (Austria, Slovacia, Ungaria, Cehia, România şi Serbia), unde se vor acorda împrumuturi de acest tip în valoare de zece milioane de euro. Din această sumă, trei milioane de euro sunt pentru români.

Practic, finanţarea constă într-un împrumut fără dobândă pe care antreprenorii îl pot obţine dacă elaborează un proiect de afacere socială, al cărei scop principal trebuie să fie soluţionarea problemelor la nivel de comunitate, nu maximizarea profiturilor. Partenerul Erste Group în România, cel care va acorda banii, este Banca Comercială Română (BCR). „România alocă fonduri cu mult sub media Uniunii Europene pentru soluţionarea problemelor sociale", a declarat Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR. „Ca pondere în Produsul Intern Brut, sumele acordate de România în acest sens sunt cele mai mici din Uniunea Europeană", a precizat acesta.

Plafonul maxim de creditare este de 500.000 de euro per proiect, pe o perioadă de până la şapte ani, bani pe care antreprenorul îi poate obţine dacă demonstrează că are un proiect viabil atât din punct de vedere comercial, cât şi social. Una dintre principalele probleme spre care este îndreptat proiectul este crearea de locuri de muncă, aceasta fiind şi una dintre condiţiile finanţatorului pentru acordarea împrumutului. Profitul obţinut trebuie reinvestit tot pentru soluţionarea respectivei probleme.

Monitorizare strictă

În cadrul acestui proiect, condiţiile de creditare pentru beneficiari sunt mai avantajoase, însă urmărirea evoluţiei lor va fi mult mai dură decât cea din practica obişnuită a băncilor comerciale. Monitorizarea va fi efectuată foarte atent. „Este firesc să aibă condiţii foarte stricte, dacă finanţarea nu prevede dobândă sau garanţii", ne-a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu.

Debitorul poate beneficia şi de o perioadă de graţie de „până la câţiva ani", a declarat pentru „Adevărul" Jennifer Rowe, director executiv al good.bee - unul dintre iniţiatorii programului. Mai mult, Rowe a adăugat că ratele de rambursare nu vor fi fixe, ci pot varia în funcţie de profilul afacerii şi de timpul în care aceasta devine profitabilă. Cu toate acestea, pentru împrumuturile mari se vor cere drept garanţii active fixe, aceasta fiind şi o condiţie pentru acordarea perioadei de graţie.

Banii, disponibili chiar de luni

„Noi suntem pregătiţi să acordăm bani imediat după ce Social Business Tour se încheie (n.r. - ultima oprire are loc la 30 octombrie, la Belgrad). Cu toate acestea, nu cred că aplicanţii români vor fi pregătiţi chiar din prima zi", ne-a mai spus Rowe.

Avantaje pentru antreprenori

- De regulă, dobânzile aplicate de băncile comerciale din România creditelor pentru înfiinţarea întreprinderilor mici şi mijlocii pornesc, în medie, de la 15%. În cadrul programului de antreprenoriat social, dobânda aplicată pentru creditele acordate este zero.

- În general, creditorii cer garanţii pentru acordarea unui astfel de împrumut sau vor ca împrumutatul să dispună deja de o parte din bani. Proiectul patronat de Yunus prevede că antreprenorul nu trebuie să aibă deja o parte din bani, iar garanţiile se cer numai pentru sumele mari şi pentru acordarea perioadei de graţie.

Motivation, o afacere socială din România

Dominic Bruynseels (BCR) arată un scaun rulant produs într-o afacere socială Foto: Sorin Stana

Unul dintre puţinele exemple de afacere socială care funcţionează acum în România este cea creată pe lângă Fundaţia Motivation România (FMR). Când s-a înfiinţat, în 1995, această ong a donat 176 de scaune rulante, obţinute doar din sponsorizări şi din munca oamenilor săi. În 2001 s-a înfiinţat SC Motivation SRL, ca să producă venituri care să susţină serviciile sociale ale fundaţiei cu acelaşi nume.

Societatea a ajuns să aibă 14 angajaţi, dintre care cinci sunt cu dizabilităţi. Aceştia produc fotolii rulante personalizate după handicapul fiecărui solicitant, îi învaţă pe cei cu dizabilităţi cum să devină cât mai independenţi în mişcări, dau consultanţă firmelor care doresc să-şi adapteze spaţiile pentru astfel de persoane. De la 110 scaune produse în 2001, întreprinderea a ajuns acum la 1.000 pe an. În anul 2009, societatea a avut o cifră de afaceri de 1.350.879 lei şi un profit de 135.904 lei.

Afaceri marca Yunus

La mijlocul anilor '70, prof. Muhammad Yunus a constatat că studiile sale sunt inaplicabile săracilor din Bangladesh. El a împrumutat atunci cu 27 de dolari 42 de împletitori de coşuri din satul Jobra şi astfel i-a scăpat de cămătarii locali şi i-a ajutat să fie independenţi. Mai târziu, prin Banca Grameen, înfiinţată pentru ca oamenii şi comunităţile sărace din Bangladesh să se ajute singuri, a pus pe picioare mai multe proiecte: a adus apă curată în satele neracordate, a ajutat producătorii locali de fasole să-şi poată vinde marfa şi să devină independenţi şi a creat o firmă care produce iaurt cu 6 eurocenţi paharul, pentru copiii sărmani ai ţării sale.