VIDEO Dan Mihăescu: „Scheciurile mele, interpretate de Caragiu, au rămas în memoria oamenilor, au intrat în folclor“

Într-un interviu pentru „Adevărul“, umoristul Dan Mihăescu (79 de ani) a povestit despre colaborarea sa cu marii actori români, despre calitatea umorului din perioada comunistă şi a menţionat relaţia specială pe care a avut-o cu Toma Caragiu.

Povestind despre cum s-a schimbat divertismentul românesc de la „Aşa-i în tenis“ şi până la textele  realizate pentru Mihai Bendeac, artistul a explicat că scheciul care i-a făcut cunoscuţi pe el, pe Toma Caragiu şi pe Grigore Pop a fost „Omul cu Şopârla“.

„Scheciul ăsta a avut un destin ciudat. Am dat textul la viză şi un vicepreşedinte de Partid a zis că nu se aştepta de la un redactor al televiziunii să scrie ceva atât de vulgar“, a istorisit el.

„Slujba mea şi în calitate de regizor, nu doar de autor al scheciurilor era să îl pun în valoare pe Toma. Să se vadă fiecare expresie a lui, şi o geană dacă se mişca. Să arăt toate astea ca telespectatorul să priceapă unde bate“, a explicat umoristul, povestind că Toma Caragiu învăţa perfect textul.

„Cine mai face azi aşa ceva când există «Sfântul Prompter?». Actorul vine la filmare şi nici nu ştie ce joacă. Întreabă: «Eu cine sunt?» «Eşti valetul!», i se răspunde. Şi începe să curgă un text pe prompter, iar valetul citeşte: «Bună ziua, domnule Conte!»“.

„Slujba mea şi în calitate de regizor, nu doar de autor al scheciurilor era să îl pun în valoare pe Toma. Să se vadă fiecare expresie a lui, şi o geană dacă se mişca. Să arăt toate astea ca telespectatorul să priceapă unde bate“, a explicat umoristul, povestind că Toma Caragiu învăţa perfect textul.

„Cine mai face azi aşa ceva când există «Sfântul Prompter?». Actorul vine la filmare şi nici nu ştie ce joacă. Întreabă: «Eu cine sunt?» «Eşti valetul!», i se răspunde. Şi începe să curgă un text pe prompter, iar valetul citeşte: «Bună ziua, domnule Conte!»“.

Ani buni mai târziu, în 2009, regretul artistului era legat de dispariţia profesionalismului, de dictatura „Sfântului Prompter“ şi de scăderea audienţei.

Discutând despre colaborarea sa cu Mihai Bendeac, maestrul şi-a arătat aprecierea faţă de acesta din urmă şi l-a caracterizat ca pe un „excelent actor“, adăugând că încă există actori buni în ţară: „Ivaşcu, Bendeac, Cove, Medeea Marinescu, Anca Sigartău, Virginia Mirea…“.

Pe de altă parte, după căderea comunismului a putut vedea cum textele sale au devenit folclor:

„Am putut să văd cum scheciurile mele inerpretate de Caragiu au rămas în memoria oamenilor, au intrat în folclor".

De altfel, relaţia sa cu Toma Caragiu a fost una deosebită. O scenă de care umoristul îşi amintea cu emoţie este cea petrecută în februarie 1977, înainte de cutremur, când  el şi Toma Caragiu au mers să mănânce la Capşa.

„Era singurul local unde de bine, de rău mai găseai ceva şi toată lumea ştia că el e Caragiu. Şi atunci mi-a spus Toma, tandru: «Am început să ţin la tine, Mihăescu». Era un bărbat care doar făcea pe durul. «Lasă», i-am spus eu, «n-am o poză cu tine să mă dau mare la gagici că sunt prieten cu Caragiu, n-am o dovadă!».

S-a uitat la mine şi a scos staniolul dintr-un pachet de Dunhill, l-a întors pe partea albă şi a început să scrie cu o cariocă portocalie. «Dacă vreodată posteritatea se va întreba cine a fost cel mai iubit dintre prietenii mei, te rog să fii amabil şi să arăţi hârtia aceasta. Toma Caragiu»".

„Ce e aia posteritate?" - a întrebat Mihăescu. „Machedonii trăiesc peste o sută de ani, care posteritate?". Iar Toma a zis: „Nu, nu. O să plec repede.“.

Dan Mihăescu s-a stins din viaţă la vârsta de 79 de ani. Anunţul iniţial a fost făcut de Mihai Bendeac, pe contul său de Facebook.