Verdictul în dosarul în care fostul ministru Codruţ Sereş este acuzat de trădare, pe 19 noiembrie

Magistraţii Curţii Supreme au continuat, marţi, audierile în procesul în care fostul ministru al Economiei Codruţ Sereş şi fostul ministru al Telecomunicaţiilor Zsolt Nagy sunt acuzaţi de trădare, după ce s-ar fi folosit de funcţiile pe care le-au deţinut pentru a favoriza mai multe persoane în dosare de privatizare. După audieri instanţa a amânat pronunţarea pentru 19 noiembrie.

Codruţ Sereş a declarat în ultimul cuvânt că sectorul distribuţiei de energie electrică "nu poate fi calificat drept un sector care să aducă atingere siguranţei naţionale".

"Accept că populaţia trebuie să beneficieze de pe urma oricărei privatizări. În egală măsură, însă, preţul care se livrează se supune Agenţiei de Reglementare. Prin urmare, statul are dreptul să controleze tot ce face o companie privată", a menţionat Sereş, citat de Mediafax.

Fostul ministru al Economiei a ţinut să adauge că legislaţia invocată de procurori în rechizitoriu nu este aceeaşi cu cea din perioada în care el a fost membru al Guvernului.

"Vorbim de un context cu totul diferit în 2005 faţă de legislaţia opozabilă din '91, care a fost formulată în rechizitoriu, în condiţiile în care, în 2005, România era ţară membră NATO, se pregătea pentru aderarea în Uniunea Europeană. În rechizitoriu se face referire la o legislaţie din 1991, când duşmanul României era în altă parte faţă de momentul 2005-2006", a explicat Sereş.

Magistraţii Curţii Supreme au stabilit că se vor pronunţ în acest caz pe 19 noiembrie.

Procurorul DIICOT a cerut pedepse cu executare pentru inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice, după ce a arătat că dovezile de la dosar probează infracţiunile de care aceştia sunt acuzaţi.

Anchetatorul a arătat că toate dovezile arată aderarea, sprijinirea şi complicitatea la faptele unui grup infracţional organizat, precum şi fapta de trădare prin transmiterea de secrete, pentru care este judecat Şereş. Procurorul nu a individualizat pedepsele, dar a depus concluzii scrise.

În continuare, avocaţii inculpaţilor pledează pentru vinovăţia parţială sau chiar nevinovăţia clienţilor, urmând ca instanţa să rămână în pronunţare şi să dea un verdict în acest caz.

Chiar dacă iniţial magistraţii stabiliseră ca joi, 31 octombrie, să fie ultimul termen din dosar, aceştia au decis amânarea după ce avocaţii mai multor inculpaţi au solicitat un ultim termen pentru a-şi putea pregăti apărarea, motivând că dosarul este unul foarte complex şi asigurându-i pe magistraţi că la ultimul termen vor fi prezenţi la Curtea Supremă toţi avocaţii, dar şi toţi inculpaţii.

Judecătorii au precizat la termenul trecut că nu se vor mai chema alţi martori pentru a fi audiaţi, „proba neputând fi prelungită nelimitat”, cei implicaţi în dosar putând valorifica aspecte utile prin depunerea în scris a documentelor şi probelor. 

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată, pe 30 martie 2009, pe fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş şi pe fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy în dosarul privatizărilor strategice. 

Tot în acest dosar au fost trimişi în judecată şi Călin Mircea Flore, senior director Credit Suisse First Boston (CSFB) Europe Ltd. Londra, cu dublă cetăţenie, română şi engleză, cetăţeanul ceh Michal Susak, Kerekeş Gabor şi Mustafa Oral, de origine turcă. 

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a conexat pe 11 aprilie 2009 dosarele lui Vadim Benyatov, acuzat de spionaj, cu cel al lui Stamen Stancev, Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu, acuzaţi de trădare prin transmitere de secrete. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis conexarea acestui dosar cu cel al foştilor miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy. 

Potrivit procurorilor, în perioada 2005-2006, în calitate de ministru şi preşedinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud SA, Codruţ Şereş ar fi contribuit intelectual şi material la culegerea, obţinerea şi transmiterea de date şi informaţii confidenţiale, secrete economice şi comerciale. 

În rezoluţiile întocmite de procurori se arată că fostul ministru al Economiei ar fi avut mai multe întâlniri, în cursul anului 2005, cu bulgarul Stamen Stancev, pentru a pune la punct un act normativ ce urma să fie promovat în Guvern, privind vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, aflat în portofoliul MEC-OPSPI, în favoarea Asociaţiei salariaţilor Petrom (PAS), controlată de Liviu Luca. 

Proiectul de lege nu a fost adoptat însă de Guvern, din cauza opoziţiei unor miniştri. 

Pe 18 aprilie 2007, Stamen Stancev, Dorinel Mucea şi Radu Mihai Donciu au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, precum şi aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. Ulterior, Vadim Benyatov a fost trimis şi el în judecată. 

Potrivit procurorilor, Vadim Benyatov a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat extern, format din Stamen Stancev, Susak Michal, Mustafa Oral, la care au aderat şi pe care l-au sprijinit Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie din Ministerul Economiei, şi Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. 

Grupul era concentrat pe obţinerea de date şi informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniile energetic şi de comunicaţii.