Venea Sahara pe Siret

Acolo unde în urmă cu o lună erau culturi agricole, grădini şi acareturi pentru animale, acum este o întindere pustie, plină de nisip şi de gunoaie. Odată cu retragerea apelor revărsate la sfârşitul lui iunie, au ieşit la iveală dimensiunile dezastrului care a afectat comunităţile riverane Siretului.

Nisip fin ca în Sahara, adus de furia Siretului, copaci doborâţi, garduri smulse din pământ, curţi mocirlite. Aşa arată cartierul gălăţean Barboşi, la mai bine de o lună de la revărsarea râului. Cei care au investit în zonă bruma lor de bani se văd acum nevoiţi s-o ia de la capăt. Trebuie să scoată mâlul din curţi şi chiar să-şi ridice case noi.

Praf, nisip şi dezolare

Nimic nu a scăpat din faţa apelor dezlănţuite. Baraca lui Alexandru Grigoraş se află chiar în apropierea digului. Bătrânul în vârstă de 70 de ani, fost şofer de ambulanţă, a venit aici pentru a-şi încerca norocul în agricultură şi pentru a scăpa de monotonia oraşului. A cumpărat trei hectare de teren şi s-a apucat de treabă. Siretul a avut, însă, alte planuri cu locul ales de bătrân pentru a face din el o grădină plină de verdeaţă.

„Plătesc impozit pe Sahara asta care o vedeţi aici. Am avut trei hectare de rai, iar acum am trei hectare de nisip. Măcar dacă eram mai aproape de apă, că făceam o plajă", face haz de necaz omul.

El este convins că efectele inundaţiilor îi vor face probleme şi în anii viitori. „Terenul este trecut ca intravilan şi este inundabil. Nu cred că va mai produce ceva ani de-a rândul. Până acum, am dat statului de două ori valoarea lui", povesteşte Grigoraş.

După spusele sale, pagubele pe care le-a suferit se ridică la zeci de mii de lei, bani pe care speră să-i recupereze cu ajutorul despăgubirilor pe care le va oferi statul. „Am pierdut în numai câteva zile peste 200 de milioane de lei vechi. Pusesem aici două hectare de porumb, zece ari de vie, dar şi 5.000 de puieţi de salcâm. De toate s-a ales praful", a explicat Grigoraş.

„Dacă stau locului, mor"

Din terenul muncit de el nu a mai rămas decât nisip şi apă. Cu toate acestea nu se plânge că va trebui să ia totul de la capăt. E învăţat. „Nu cerşesc ajutor de la nimeni. Nu am ce face cu o cană de zahăr sau cu două kilograme de ulei, cât au dat ei la sinistraţi. Nu am cerut bani. Pur şi simplu îmi doresc ca statul, căruia i-am plătit zeci de ani impozite, să mă ajute cu un utilaj, ca să pot nivela terenul", a mai spus acesta.

Din 2006, de când trăieşte în Barboşi, a avut peripeţii cât pentru o viaţă de om şi a avut curajul de a o lua de fiecare dată de la capăt, mai îndârjit. A trecut prin trei inundaţii, dar asta nu l-a demobilizat.

„Eu, dacă stau locului, mor. Nu pot să las terenul ăsta nelucrat. Problema mea este că tot cei care fură primesc ajutoare. Eu nu am casă aici, că am apartament şi în oraş. Am pensie, am tot ce-mi trebuie. Dar vin aici pentru că aşa îmi hrănesc şi familia şi reuşesc să mai scot şi un ban în plus", a mai spus bătrânul.

Nu va fi despăgubit

Autorităţile spun că Alexandru Grigoraş are şanse minime să-şi recupereze paguba. „Investiţiile lui sunt pe un teren inundabil. Din păcate, în astfel de cazuri, proprietarul îşi asumă riscul şi nu e sarcina statului să dea despăgubiri. Nici firmele de asigurări nu încheie contracte în astfel de cazuri", ne-a declarat Nicuşor Ciumacenco, viceprimarul Galaţiului.

"Plătesc impozit pe Sahara asta pe care o vedeţi aici. Am avut trei hectare de rai, iar acum am trei hectare de nisip. Măcar dacă eram mai aproape de apă, că făceam o plajă."
Alexandru Grigoraş
Galaţi