UPDATE Laura Codruţa Kovesi, explicaţii despre clasarea dosarului Microsoft: „De ce DNA a fost sesizată după 9 ani? Ce au făcut celelalte instituţii?”

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat miercuri că problema corupţiei în România nu va putea fi rezolvată doar arestând inculpaţi, trimiţând funcţionari în judecată sau obţinând condamnări, adăugând că efortul investigativ al procurorilor trebuie dublat de măsuri de prevenire.

UPDATE „Dincolo de faptul că în acel dosar DNA a făcut 4 rechizitorii prin care au trimis în judecată mai multe persoane, dintre care doi foşti miniştri, dintre care unul a fost şi condamnat, dincolo de faptul că prin probele stabilite, procurorii au constat ce s-a întâmplat, au strâns probe şi s-au primit pedepse definitive până la 6 ani, cel mai important este că procurorii au dispus măsuri asiguratorii pentru recuperarea acestui prejudiciu în valoare de 62,5 milioane de euro şi 22 de milioane de dolari. Rămâne o întrebare destul de firească: de ce DNA a fost sesizată la 9 ani de la comiterea faptelor, ce au făcut celelalte instituţii ale statului timp de 9 ani? Un procuror trebuie să finalizeze ancheta înainte de a se împlini termenul de prescripţie. Este o situaţie izolată (n.r. prescripţia din Microsoft). Tocmai am terminat o verificare în cadrul DNA şi nu există situaţii în care alţi procurori să fi dat soluţii de clasare pentru că dosarele s-au prescris", a declarat procurorul şef al DNA, citat de Mediafax.

Şefa DNA a mai precizat că au fost închise în anul 2017 275 de dosare.

UPDATE Procurorul general al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, miercuri, referindu-se la dosarul Microsoft, în care şapte foşti miniştri au scăpat de acuzaţii pentru că faptele s-au prescris, că, dincolo de faptul că în acest dosar procurorii au făcut patru rechizitorii şi au trimis în judecată mai multe persoane, rămâne întrebarea de ce DNA a fost sesizată la nouă ani de la comiterea faptelor. 

Ea a mai spus că această situaţie de clasare pentru prescrierea faptelor este una izolată în DNA, fiind făcută acum o verificare care arată că nu există cazuri în care alţi procurori să fi dat soluţii de clasare pentru că dosarele s-au prescris.

UPDATE Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Laura Codruţa Kovesi spune că schimbările din mediul politic influenţează numărul de sesizări depuse la DNA. Ea a afirmat miercuri, la o dezbatere pe tema fraudelor în domeniul achiziţiilor publice, că multe sesizări sunt făcute chiar şi la zece ani de la comiterea faptei şi este necesară responsabilizarea instituţiilor pentru a nu mai aştepta schimbarea unui guvern ca să depună o sesizare.

„Schimbările politice determină numărul de sesizări făcute la DNA", a declarat procurorul şef Laura Codruţa Kovesi, la o dezbatere pe tema corupţiei în domeniul achiziţiilor publice, la care participă şi procurorul general Augustin Lazăr. 

Ea a afirmat că anul trecut, de exemplu, în patru cazuri au fost înregistrate sesizări pentru fapte comise în urmă cu zece ani, în 14 situaţii sesizările erau pentru fapte comise în urmă cu nouă ani, iar în 12 cazuri sesizările depuse la DNA vizau fapte comise în urmă cu opt ani.

„Trebuie să responsabilizăm instituţiile şi să tragem un semnal de alarmă ca o instituţie să nu mai aştepte să se schimbe guvernul ca să facă o sesizare", a subliniat Kovesi.

Peste jumătate din activitatea DNA, investigarea faptelor de abuz in serviciu

Kovesi a explicat că media de dosare per procuror în DNA rămâne de 100 de dosare.

„În general, când vorbim de fenomene infracţionale, abordarea acestora pleacă de la prevenire la combatere. Poate aţi observat, noi am inversat puţin ordinea, tocmai pentru că în cadrul anchetelor pe care DNA le realizează am constat că în ceea ce priveşte achiziţiile publice frauda în achiziţiile publice sau fenomenul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu avem tipologii repetitive, avem moduri de operare care se repetă şi din această perspectivă am considerat că întocmirea unui studiu în care să arătăm modurile de operare, tipologiile identificate în anchetele noastre pot fi un instrument extrem de util pentru celelalte instituţii care au atribuţii în domeniul prevenirii corupţiei. În intervenţiile publice anterioare ale DNA, întotdeauna am insistat pe această problemă a prevenirii. Nu vom rezolva problema corupţiei în România doar arestând inculpaţi, doar trimiţând în judecată funcţionari publici sau obţinând condamnări. Corupţia în România poate fi rezolvată dacă efortul investigativ al procurorilor este dublat de măsuri de prevenire şi de educaţie serioasă în anticorupţie", a spus Kovesi, potrivit Agerpres.

Kovesi a adăugat că peste jumătate din activitatea DNA o reprezintă investigarea faptelor de abuz în serviciu.

"Plecând de la aceste concluzii, am demarat acest proiect şi în cadrul DNA a fost constituit un studiu care se bazează pe soluţiile de condamnare rămase definitive în anii 2016-2017 şi în care procurorii au investigat fapte de abuz în serviciu, de fraude în achiziţii publice. Peste jumătate din activitatea DNA o reprezintă investigarea faptelor de abuz în serviciu. Acesta este motivul şi premisa de la care am plecat în constituirea acestui studiu", a explicat şefa DNA.