Interviu UPDATE Consiliul Superior al Magistraturii propune numirea Cristinei Tarcea în funcţia de preşedinte al ICCJ
0Judecătoarea Cristina Tarcea a primit vot favorabil de la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi propusă preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Propunerea urmează să fie înaintată preşedintelui României, Klaus Iohannis.
UPDATE Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, între membrii căreia se află şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a votat în unanimitate ca judecătoarea Iulia Cristina Tarcea să fie propusă preşedintelui României ca viitor preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Judecătoarea Iulia Cristina Tarcea, unicul candidat pentru funcţia de preşedinte al ICCJ, a susţinut, joi, interviul la Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Aceasta deţine, în acest moment, funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este delegată să asigure, în această perioadă, interimatul funcţiei de preşedinte, după plecarea Liviei Stanciu la Curtea Constituţională. Ea şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fiind singura persoană care s-a înscris pentru acest post.
Tarcea are 54 de ani şi a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1985. Între 1985 şi 1990 a fost avocat în baroul Ialomiţa. Din 1990 a devenit magistrat la Judecătoria Sector 3, Bucureşti.
Între 1999 şi 2002 a fost director al Direcţiei Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Integrare Europeană şi Drepturile Omului din cadrul Ministerul Justiţiei.
Între 2002 şi 2004 a ocupat funcţia de Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei sub mandatul ministrului Rodicăi Stănoiu. Din 2004 este judecător la instanţa supremă, Secţia Civilă şi Proprietate Intelectuală. Este vicepreşedintele ICCJ din septembrie 2013, fiind numită prin decret prezidenţial pentru un mandat de 3 ani.
Conform ultimei declaraţii de avere, judecătoarea Tarcea deţine un apartament în suprafaţă de 68 de metri pătraţi în Bucureşti, un autoturism Dacia Nova, 177.000 de lei în conturi bancare, a încasat, în anul fiscal 2015, salarii de 247.492 de lei reprezentând indemnizaţia de judecător, plus “drepturi salariale restante”. Acestor venituri li s-a adăugat suma de 3.134 de lei câştigată că urmare a participării în mai multe comisii de examinare din cadrul CSM.
Pe portalul Tribunalului Bucureşti, numele judecătoarei Tarcea apare, alături de mai mulţi colegi, într-un proces civil cu propria instituţie, care are ca obiect „despăgubire”. În octombrie 2015, Tarcea a dat în judecată instanţa supremă pentru plata dobânzii la “drepturile salariale restante” încasate în anii anteriori.
În iulie 2016, procesul a fost câştigat de magistraţi la Tribunal, urmând să ajungă la Curtea de Apel Bucureşti pentru o soluţie definitivă.
În 2009, ca urmare a unui val de procese prin care magistraţii din întreagă ţară au dat în judecată Ministerul Justiţiei pentru plata a diverse sporuri, Guvernul a dispus ca, în baza deciziilor judecătoreşti definitive, să mărească salariile judecătorilor cu sumele stabilite de instanţe dar să plătească eşalonat aceste obligaţii. Astfel, potrivit unei ordonanţe de urgenţă din 2009, guvernul s-a angajat că: „în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; în anul 2013 se plătesc 10 procente din valoarea titlului executoriu, iar în anii 2014 şi 2015 se plăteşte câte un sfert din suma stabilită în titlul executoriu. Diferenţa de 35% se plăteşte în 2016”. Acum, magistraţii cer dobânda la aceste sume pe care le-au încasat începând cu 2012.
Potrivit legii, numirile în funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al instanţei supreme se fac de către preşedintele României, la propunerea Secţiei de judecători a CSM, pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit o singură dată.