Uniunea Judecătorilor critică faptul că Simina Tănăsescu, consiliera lui Klaus Iohannis, nu cunoaşte problema „acoperiţilor“ din justiţie

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) critică faptul că Simina Tănăsescu, consilier prezidenţial, nu cunoaşte problema „acoperiţilor“ din justiţie, precizând că organizaţia va continua şi anul acesta demersurile pentru lămurirea implicării serviciilor secrete în sistemul judiciar.

"Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a primit consternată reacţia doamnei consilier prezidenţial Simina Tănăsescu care, în cadrul şedinţei CSM din 6 ianuarie, întrebată fiind despre stadiul de soluţionare a cererilor asociaţiilor de magistraţi adresate CSAT, de lămurire a problemei legate de implicarea serviciilor secrete în justiţie şi de cea a ofiţerilor acoperiţi între magistraţi, a declarat: «Nu ştiu, încă, exact despre ce este vorba». Simina Tănăsescu este consilier prezidenţial din ianuarie 2015 şi este stupefiant să auzi că un reprezentant al Administraţiei Prezidenţiale nu ştie «încă exact despre ce este vorba» legat de problema ofiţerilor acoperiţi, subiect dezbătut public, constant, din luna mai 2015", se arată într-un comunicat al UNJR transmis vineri.

"Câmpul tactic"

UNJR precizează că, după declaraţiile generalului SRI Dumitru Dumbravă, potrivit cărora instanţele de judecată au devenit "câmp tactic" al acestui serviciu secret, începând cu luna mai 2015, asociaţiile profesionale ale magistraţilor au cerut Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) să verifice declaraţiile pe proprie răspundere date de magistraţi în sensul că nu sunt ofiţeri acoperiţi ai unui serviciu secret, precum şi hotărârile date de această instituţie în ceea ce priveşte implicarea serviciilor secrete în justiţie.

"Deşi legea prevede verificarea acestor declaraţii de către CSAT, astfel de verificări nu au fost făcute, efectiv, niciodată, lăsând deschisă poarta suspiciunilor vizavi de existenţa ofiţerilor acoperiţi în rândul magistraţilor, fapt ce afectează întreg sistemul judiciar, prin erodarea încrederii cetăţeanului într-un act de justiţie independent şi imparţial. După mai bine de şase luni de la sesizare, CSAT nu doar că nu a făcut publice rezultatele verificării existenţei ofiţerilor acoperiţi în justiţie, dar nu a avut nicio poziţie publică oficială din care să rezulte dacă aceste verificări au fost demarate şi care este stadiul acestora, în condiţiile în care interesul public este unul evident", se ma arată în comunicat.

UNJR aminteşte că, în 3 iunie 2015, s-a adresat, direct, printr-o scrisoare, preşedintelui Klaus Iohannis, în calitate de preşedinte al CSAT, să convoace această instituţie pentru a verifica toate hotărârile acesteia, în baza cărora Serviciul Român de Informaţii se implică în actul de justiţie, precum şi revocarea lor, în măsura în care nu sunt conforme cu Constituţia şi legile României.

Care este implicarea SRI

Conform sursei citate, din mai multe declaraţii şi documente publice rezultă că, în ultimii 10 ani, CSAT a dat hotărâri prin care implică SRI în actul de justiţie, însă acestea nu sunt publice, astfel că nimeni nu poate şti exact natura implicării acestui serviciu.

"Solicitarea judecătorilor către preşedintele Iohannis nu a avut niciun ecou, motiv pentru care UNJR s-a adresat, din nou, la 8 decembrie 2015, printr-o cerere întemeiată pe prevederile legii 544/2001, privind accesul la informaţiile de interes public, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, solicitând să fie clarificate deciziile care implică serviciile secrete în actul de justiţie. În concret, UNJR a solicitat numărul, data adoptării şi copie după hotărârile CSAT referitoare la relaţia dintre serviciile secrete ale statului, în special cele ale SRI, cu justiţia, precum şi atribuţiile acestor servicii în domeniul justiţiei. Nici la această cerere, adresată CSAT, nu s-a primit răspuns până acum", mai susţin reprezentanţii UNJR.

Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR, este de părere că se încalcă grav principiile fundamentale de funcţionare a unui stat de drept prin faptul că există hotărâri nepublice care reglementează implicarea serviciilor secrete în justiţie.

"Clarificarea raporturilor ce guvernează relaţia dintre justiţie şi acţiunea serviciilor secrete este un imperativ absolut pentru garantarea dreptului fiecărui cetăţean ce are acces la o justiţie independentă şi parte de un proces echitabil'', precizează Dana Gîrbovan.

Potrivit UNJR, publicarea acestor hotărâri a fost cerută şi de MEDEL, organizaţie europeană a judecătorilor, care a afirmat că ''toate legile, regulamentele, protocoalele ce vizează administrarea justiţiei trebuie să fie accesibile publicului'', precizează UNJR.

Apel la transparenţă

"Facem un apel la transparenţă şi responsabilitate către toate instituţiile statului cu atribuţii în acest domeniu, precum şi către societatea civilă şi presă, de a sprijini aceste eforturi de clarificare a implicării serviciilor secrete în justiţie. Problema este mult prea importantă pentru a accepta o atitudine opacă şi indiferentă a autorităţilor, deoarece este vorba despre garantarea accesului fiecărui cetăţean la o justiţie independentă", a declarat preşedintele UNJR.

UNJR precizează că va continua şi în 2016 demersurile pentru lămurirea implicării serviciilor secrete în justiţie.

Reacţia unui membru CSM

Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat, în sedinţa de Plen de miercuri, că aşteaptă un semnal de transparenţă din partea preşedintelui Klaus Iohannis care să spună că "nu este niciun judecător sau procuror ofiţer acoperit sau colaborator al serviciilor secrete".

"Aşteptam un semnal de transparenţă şi din partea Preşedinţiei, a preşedintelui Klaus Iohannis, pentru că el este şi preşedintele CSAT, un semn de transparenţă prin care să spună: «Nu este niciun judecător sau procuror ofiţer acoperit sau colaborator al serviciilor secrete». Să o spună public, dar şi în raport cu personalul auxiliar. Eu cred că este cazul ca acest lucru să fie spus. Dacă CSAT ar reuşi să prelucreze toate declaraţiile pe propria răspundere ale magistraţilor şi personalului auxiliar, este cazul ca preşedintele României, CSAT-ul să iasă public şi să spună aceste lucruri, sigur, fără să nominalizeze acele persoane care ar fi ofiţeri sub acoperire sau colaboratori", a precizat judecătorul Horaţius Dumbravă, în cadrul şedinţei de miercuri a Plenului CSM.

Acesta a mai arătat că asociaţiile profesionale ale magistraţilor au adresat o solicitare publică Preşedinţiei, CSAT, în 8 decembrie, şi aşteaptă un răspuns în 30 de zile.

Declaraţia Siminei Tănăsescu

Cu privire la aceste aspecte, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a spus, în şedinţa CSM, că singura chestiune la care ar putea să răspundă este cea referitoare la solicitarea adresată direct Preşedinţiei. "Îmi e teamă că vă voi dezamăgi. Nu ştiu încă exact despre ce este vorba", a precizat Tănăsescu, menţionând şi că va reveni cu un răspuns după ce va avea detalii.