Exclusiv Ungaria vrea România în Grupul de la Vișegrad. Avertisment din Elveția: „Să nu se folosească de acest format pentru influență”

Ungaria e gata să accepte România în Grupul de la Vișegrad, la 35 de ani de la constituirea acestui format. Politologul Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH din Elveția, explică, pentru „Adevărul”, care ar fi beneficiile pentru România.

La 35 de ani de la înființarea Grupului de la Vișegrad, cunoscut ca V4, România ar putea deveni membru, cel puțin în formatul extins. Ideea îi aparține noului premier ungar Péter Magyar, care inițial a vorbit despre extinderea grupului, dar fără România. Din V4 fac parte Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia.

România a încercat în anii 90 să obțină acceptul celor patru state central-est europene și să fie admisă în acest format, dar s-a lovit de opoziția fie a Ungariei, fie a celorlalte state.

Acum, Péter Magyar are însă o cu totul altă părere pe care a făcut-o publică la finele săptămânii trecute, cu ocazia unei vizite făcute la Varșovia. Liderul Guvernului de la Budapesta a spus, într-o conferință de presă comună cu premierul polonez Donald Tusk, că ar fi dispus să extindă Grupul de la Vișegrad, iar România ar putea face parte din acesta.

El a mai explicat că, în viziunea sa, un astfel de format extins ar putea cuprinde țările nordice, dar și state precum Austria, Croația, Slovenia și România. Formatul cel nou ar fi deschis și pentru unele dintre statele din Balcanii de Vest, care nu fac parte din Uniunea Europeană.

Rolul Grupului de la Vișegrad

Inițial, în 1991, Grupul de la Vișegrad a fost înființat pentru ca Ungaria, Polonia și fosta Cehoslovacie să capete mai multă relevanță și să-și poată coordona politicile pentru a reuși să se integreze cât mai ușor în Uniunea Europeană. Formatul a supraviețuit și despărțirii Cehoslovaciei în două state, iar Cehia și Slovacia au ales să continue în V4. După ce cele patru state, Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, au reușit să se integreze în NATO, iar mai apoi în Uniunea Europeană, V4 a continuat să existe. Din acel moment, scopul acestui format a fost să susțină interesele acestor țări într-o Uniune Europeană în care Franța și Germania au avut permanent prim-planul și au reușit să-și impună de regulă punctul de vedere.

Politologul Marius Ghincea este cercetător la Universitatea ETH Zurich, în Elveția. Expert în politici de securitate, Marius Ghincea explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce invitația premierului ungar este bine venită pentru România, chiar și după atâta timp.

Ce beneficii ne poate aduce

„Intrarea României într-un format extins al Grupului de la Vișegrad s-ar putea să fie o opțiune pentru această țară pentru a-și crește relevanța și prezența în mecanismele de coordonare și colaborare la nivel regional. România, de altfel, avea o temere importantă care a apărut imediat după alegerea lui Péter Magyar, atunci când acesta a afirmat că dorește revitalizarea cooperării regionale prin Vișegrad 4 și cu țările din regiune, dar nemenționând România printre acestea”, spune Marius Ghincea.

Cu toate acestea, ar fi nevoie de o analiză complexă din partea autorităților, pentru a înțelege mai exact în ce măsură ar servi interesele României, dar și dacă prezența Bucureștiului în sfera lărgită a V4 nu s-ar suprapune cu alte proiecte asemănătoare. Totuși, în principiu este vorba de un proiect care va asigura faptul că România nu va fi marginalizată sub nicio formă de alte state din centrul și estul continentului.

„Exista, așadar, o temere că România ar fi putut fi marginalizată în această nouă inițiativă maghiară a lui Péter Magyar. Iar includerea României în Grupul de la Vișegrad lărgit rezolvă această temere legată de o potențială marginalizare a României. Iar din punct de vedere economic și politic, este interesul României să se integreze mai bine și să activeze mai multe formate de cooperare regională. Deci, per se, la nivel macro nu există probleme semnificative pe care eu, cel puțin, să le pot percepe legate de această propunere pe care Péter Magyar o face legată de participarea României într-un format Vișegrad extins. Dar trebuie făcută o analiză legată de nivelul de complementaritate sau de competiție între diferitele formate în care România este deja parte și cum se potrivesc acestea. Pentru că nu vrem să fim în mai multe formate regionale care să se bată cap în cap și care să fie în contradicție în ceea ce privește obiectivele și misiunile pe care acestea le urmăresc”, explică Marius Ghincea.

Cât de actual mai este V4 după aproape 4 decenii

El explică și rațiunile pentru care acest proiect a fost menținut și rămâne de actualitate la trei decenii și jumătate de când a fost inițiat.

„Din punct de vedere tradițional, formatul Vișegrad 4 s-a concentrat pe țările din Europa Centrală — Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Polonia — care au un lung parteneriat istoric de la începutul anilor '90; la început pentru o asigurare reciprocă pe parcursul integrării și aderării la UE, iar ulterior de coordonare în interiorul Uniunii Europene. România a fost destul de sceptică că ar putea să aibă un rol relevant într-un astfel de format, dar, având în vedere schimbările regionale semnificative, atât geopolitice, cât și economice și politice, este important ca România să devină relevantă prin participarea la multiple formate relevante, atât pe dimensiune militară, economică, politică, cât și socioculturală”, mai spune el.

Analiza care ar trebui făcută de diplomația română ar trebui să pornească de la ideea că există deja formate similare din care România deja face parte, crede Marius Ghincea. În același timp, mai spune el, România trebuie să se asigure și că nu va fi un simplu pion pe o tablă de șah precum cea a V4, iar alte state s-ar folosi de acest lucru.

„Din punctul acesta de vedere, ce propune domnul Magyar este mai degrabă de interes pentru dimensiunile economice și politice, unde România are nevoie să crească cooperarea regională. Dar, în același timp, trebuie să se asigure că nu vine în contradicție cu alte formate, precum Inițiativa Celor Trei Mări sau alte mecanisme de coordonare în care România are deja un rol privilegiat sau important. Și, în același timp, să ne asigurăm că Ungaria nu se folosește de aceste formate pentru a crește influența maghiară în regiuni precum Balcanii de Vest, în dauna României”, susține Marius Ghincea.

Există de altfel și percepția, în rândul unor analiști de politică externă, că Grupul de la Vișegrad ar fi nu doar anacronic, ci și mai puțin funcțional, în condițiile în care două dintre cele patru state - Slovacia și Republica Cehă - sunt conduse de politicieni eurosceptici. Marius Ghincea nu este însă de acord cu acest punct de vedere. El consideră că eșecul lui Viktor Orbán, care a deținut puterea o bună perioadă în Ungaria și a blocat V4, ar putea să relanseze acest format.

Cum a supraviețuit V4 lui Viktor Orbán

„Formatul Vișegrad a fost aproape disfuncțional în ultimii ani din cauza lui Viktor Orbán în special, dar și a lui Robert Fico. După plecarea de la putere a lui Viktor Orbán, ne putem aștepta la o reabilitare, la o reînviere a formatului Vișegrad, mai ales că și Robert Fico, în Slovacia, și-a mai schimbat direcția și are o poziție mult mai moderată, atât față de Ucraina, cât și față de Uniunea Europeană, pentru că nu vrea să fie prins la colț. Pe când Andrej Babiš, la Praga, a avut de altfel o poziție destul de pragmatică și, chiar dacă are un discurs mai degrabă eurosceptic din punct de vedere politic și economic, nu a fost niciodată atât de radical pe cât a fost Viktor Orbán sau, mai recent, Robert Fico. Deci, din punctul acesta de vedere, există șanse bune ca formatul Vișegrad 4 să revină în prim-plan, iar această inițiativă a lui Péter Magyar poate să fie unul din factorii principali care să ducă la creșterea, din nou, a relevanței formatului Vișegrad 4, chiar și într-o formă extinsă”, punctează expertul.

Există însă și un „dar”, în cazul României, așa cum remarcă Marius Ghincea.

„Din nou, trebuie să ne gândim la cum ne afectează interesele noastre regionale și să ne specificăm de la început care sunt preferințele noastre și ce vrem, de fapt, în regiune. Pentru că orice analiză legată de relevanța sau valoarea apartenenței noastre la un format extins al grupului de la Vișegrad sau orice alt format regional ține de preferințele și obiectivele noastre. Și problema noastră, deseori, în România este că nu am știut foarte bine ce vrem. Și atunci când nu știi ce vrei, e foarte dificil să decizi dacă ceva este relevant, sau important, sau amenințător”, consideră Marius Ghincea.