Udrea, despre sesizarea pe care ICCJ vrea să o trimită Curţii Europene de Justiţie, în dosarul Gala Bute: Ţinta este dorinţa ICCJ de a nu respecta deciziile CCR!

Fostul ministru Elena Udrea a declarat, referindu-se la sesizarea pe care ICCJ vrea să o trimită Curţii Europene de Justiţie, în dosarul Gala Bute - în care a fost condamnată iniţial la şase ani de închisoare şi în care a depus contestaţie în anulare - că ţinta, fără niciun dubiu, este dorinţa ICCJ de a nu respecta deciziile CCR.

„Nu vă lăsaţi păcăliţi! Sesizarea pe care ÎCCJ vrea să o trimită Curţii Europene de Justiţie, în dosarul Gală Bute, are legătură mă puţin cu mine decât cu dorinţa de a găsi ac de cojocul Curţii Constituţionale. Ţinta, fără niciun dubiu este dorinţa ÎCCJ de a nu respecta deciziile CCR!!! Atât a celei privind ilegala compunere a completelor de 5 de la instanţă supremă data în noiembrie anul trecut, cât şi posibila decizie referitoare la altă ilegalitate în funcţionarea Înaltei Curţi, determinată de lipsa completelor specializate pentru fapte de corupţie, sesizată Curţii Constituţionale de către Iordache zilele trecute", scrie Udrea pe Facebook. 

Ea susţine că "propaganda din presă a statului paralel din care face parte conducerea ÎCCJ a devoalat planul acesteia de a se folosi de dosarul Gala Bute pentru a trimite această sesizare CJUE pretextând că în acest dosar e vorba despre fraudarea fondurilor europene".  

 „Este o minciună! Nu am fost condamnată pentru fapte referitoare la fondurile europene. Am fost ACHITATĂ ATÂT ÎN FOND CÂT ŞI ÎN APEL pentru această acuzaţie, altfel absurdă şi în conţinutul ei, dar şi pentru că situaţia invocată de procurori se întâmplase oricum când eu nu mai eram ministru. Deci, oricât şi-a dorit gaşca de infractori Coldea, Kovesi şi compania să fiu condamnată şi pentru asta, nu s-a putut. Va scutesc de alte amănunte, altceva e important acum.  Pe logica invocată de judecătorii care au venit cu ideea sesizării CJUE, ar trebui să îşi dorească rejudecarea dosarului, că poate am fost achitată ilegal şi uite cum ar avea ei ocazia să apere banii europeni, prin anularea deciziei de achitare!", susţine fostul ministru. 

În interpretarea sa, ÎCCJ vrea să trimită trei întrebări către CJUE, care pot fi rezumate la "Este adevărat că putem să nu respectăm deciziile CCR?”  

 Argumentul său este că referirea la “protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene” apare doar „en passant” la începutul primei întrebări, în menţionarea denumirii unui tratat UE.  

 „Atât! Nimic altceva despre banii europeni!!! Totul este despre cum ÎCCJ vrea să nu respecte deciziile CCR! Iar propagandă manipulează încercând să acopere ceea ce se întâmplă de fapt, vorbind despre fraudă cu fonduri europene în dosarul Gala Bute ca motiv al acestei sesizări.Că poate reuşesc să vă adoarmă vigilenţa, mai ales a celor care trebuie să apere Constituţia şi să impună respectarea ei, chiar şi de către ÎCCJ!", conchide Elena Udrea. 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în dosarul "Gala Bute", cu trei întrebări, care se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene. Completul care judecă dosarul "Gala Bute", în care este acuzată Elena Udrea, a ridicat din oficiu posibilitatea de sesizare a CJUE, în legătură cu deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători şi care afectează dosarele de fraude cu fonduri europene.

În dosarul ''Gala Bute'', Elena Udrea a depus o contestaţie în anulare, prin care solicită anularea condamnării de 6 ani închisoare, avocaţii săi invocând decizia Curţii Constituţionale privind modalitatea nelegală de constituire a completurilor de cinci judecători de la Instanţa supremă.

Preşedinte cu delegaţie al Camerei Deputaţilor în perioada 16 - 24 martie, Florin Iordache, a sesizat Curtea Constituţională în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu completurile specializate.

Practic, Iordache susţine că la ICCJ nu există un complet de trei judecători specializat în judecarea infracţiunilor de corupţie.

Curtea Constituţională aşteaptă, până în 2 arilie, punctele de vedere ale părţilor, apoi urmând a fi judecată cauza.