Tudorel Toader, despre arhiva SIPA: „Sunt mai mult de 22 de vizite. Vom face un fel de CNSAS”. Georgescu, Scântei şi Iosif, printre cei care au intrat în arhivă

Fostul şef al ANI Horia Georgescu, Marius Iosif şi Laura Iulia Scântei se află printre cei care au intrat în arhiva SIPA în calitate de membri ai comisiilor de inventariere, conform Ministerului Justiţiei. Ministerul precizează că din documentele pe care le deţine nu rezultă activităţile desfăşurate în 2006 şi anunţă că va face publice şi rapoartele din 2008, care consemnau nereguli şi mai multe procese verbale ale comisiilor de inventariere.

UPDATE Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, joi, după şedinţa CSM, că informaţiile privind şantajarea magistraţilor cu informaţii din arhiva SIPA sunt speculaţii şi a precizat că, în cazul în care se va dovedi că au fost sustrase documente şi va fi depusă o plângere, va începe o anchetă, potrivit News.ro

 “Sunt speculaţiile unora, sunt pure speculaţii”, a afirmat Lazăr, întrebat despre posibilele şantaje făcute asupra magistraţilor cu informaţii care ar fi provenit din arhiva SIPA.

De asemenea, întrebat dacă se impune o anchetă în cazul în care se demonstrează că s-au sustras documente din arhiva SIPA, Augustin Lazăr a arătat că, dacă va fi depusă o plângere în acest sens, ea va fi rezolvată.

Cu privire la soarta arhivei, procurorul general a afirmat: "Arhiva aparţine Ministerului Justiţiei şi vor lua, nu mă îndoiesc, măsurile legale pentru a rezolva problema. Procurorul general nu poate rezolva această problemă".

Tarcea: “O fi fost un bec cu putere mare de iluminare”.

UPDATE Preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea, spune că, deşi ea a susţinut desecretizarea arhivei SIPA, consideră că trebuie cumpănit foarte bine ce anume trebuie şi poate fi desecretizat.

 “La un moment dat s-a făcut o comisie de inventariere a acelor arhive, erau stabilite nişte calendare, înţeleg că ele nu s-au respectat, prin urmare răspunderea ar trebui căutată la cei care aveau atribuţiile prevăzute de lege pentru o astfel de activitate”, a declarat Critina Tarcea, joi, la CSM, cu referire la raportul privind inventarierea SIPA publicat joi de Evenimentul zilei, potrivit News.ro.
 
Şefa instanţei supreme a mai spus că, deşi la început a susţinut desecretizarea arhivei, consideră că trebuie cumpănit foarte bine ce anume trebuie şi poate fi desecretizat, arătând că unele documente din arhivă privesc siguranţa naţională, deci nu pot fi făcute publice.
 
“Cred că nu ar trebui să ne pripim atunci când apelăm la desecretizare. Sigur că primul impuls este revoltă de moment, discuţiile din spaţial public te duc în primul rând la ideea de desecretizare. Trebuie să nu uităm faptul că atribuţiile iniţiale ale acestei entităţi nu erau acelea de supraveghere a judecătorilor, erau alte atribuţii care, într-adevăr, pot interesa siguranţa naţională. Trebuie să fim foarte cumpăniţi în afirmaţii, cred că şi eu iniţial am picat în plasa asta, fără să mă gândesc foarte bine. Trebuie văzut ce anume trebuie desecretizat şi ce nu se impune a fi desecretizat, în funcţie de asta urmând să acţionăm”, a mai arătat Cristina Tarcea (foto).  
 
“Înainte de a ne repezi asupra documentelor pe care această arhivă le conţine, ar trebui să vedem exact care au fost procedurile şi dacă au fost respectate aceste proceduri, eram un simplu judecător la secţia civilă atunci”, a mai spus preşedinta instanţei supreme.
 
Întrebată dacă i se pare credibilă explicaţia fostului ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc care a spus că un consilier al său a intrat în arhivă pentru a schimba un bec ars, Tarcea a spus: "Dacă becul s-a ars, da, mi se pare credibilă. Nu pot să intru în amănunte, însă sunt anumite locuri în anumite instituţii care au un caracter special şi în care nu se poate intra oricând, chiar şi atunci când este necesară schimbarea unui bec, de pildă”.
 
Chestionată dacă era nevoie de o comisie formată din patru persoane să schimbe un bec, Tarcea a spus: “O fi fost un bec cu putere mare de iluminare”.

„Au fost mai multe vizite decât cele 22 de vizite”

UPDATE Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat că în arhiva SIPA au fost mai multe vizite decât cele 22 prezentate în lista publicată joi.

 "Toate cele 22 de vizite, nu sunt 22, sunt mult mai multe. Cele pe care le-am enumerat eu sunt 22, pe baza ordinelor pe care le-am trecut acolo şi datele. Sigur sunt mult mai multe vizite, sunt şi două rapoarte pe care nu le-am desecretizat, dar le vom desecretiza, (...) din care veţi afla mai multe informaţii şi, sigur, ai mai multe vizite. (...) Din lista aceea ce anume se ştie — cine în mod fizic a intrat în arhivă, cine cunoaşte adevărurile din arhivă. Până acum era o necunoscută, cine să fie... Iată, avem lista şi ştim a, b, c sunt oamenii care cunosc secretele, adevărurile din arhivă", a declarat joi Toader, la Palatul Parlamentului, citat de Agerpres.

Ministrul Justiţiei a menţionat că mai întâi doreşte să vadă regimul acestor rapoarte. "În primul rând, vreau să le văd regimul, unul are caracter de secret de stat. Secretele de stat nu intră în competenţa ministrului de a le desecretiza, ci trebuie iniţiată o hotărâre de guvern. Vom iniţia o hotărâre, va fi adoptată probabil de Guvern, vom desecretiza şi vom publica în maniera pe care deja o ştiţi", a spus el.

Răspunzând unei întrebări, ministrul Toader a arătat că ştie că nu există niciun fel de listă privind intrările în arhiva SIPA. "Ştiu lucrul acesta, pentru că, până la urmă, eu am făcut toată situaţia. Dar eu n-am de unde să ştiu de ce nu s-au consemnat datele de atunci. Cel mai sigur şi cel mai simplu vă vor răspunde cei care au guvernat şi cei care au gestionat arhiva în momentul acela", a explicat el.

Întrebat ce înseamnă mai multe vizite şi de ce nu le face încă publice, Tudorel Toader a spus: "Pentru că raportul este secret şi nu am voie să spun nimic din el".

A anunţat că va înfiinţa „un fel de CNSAS"

În opinia sa, este păcat ca arhiva SIPA să fie distrusă. Toader a anunţat că va înfiinţa "un fel de CNSAS" pentru a-i ajuta pe cei de la Administraţia Penitenciarelor în privinţa documentelor doveditoare la pensie.

"Arhiva SIPA e păcat să o distrugem, pentru că ea e un segment din istoria mai plăcută sau mai puţin plăcută a Justiţiei. Arhiva SIPA are în ea documente privind activităţile desfăşurate de către funcţionarii cu statut special, cu cei de la ANP, vă daţi seama, oamenii aceia nu pot să-şi dovedească vechimea, să ia pensii, puncte de pensii, cum să o distrugi? Arhiva SIPA are a doua categorie, probabil că n-am fost în ea, elemente ce ţin de viaţa privată pe care o vom respecta şi nu le vom divulga. Are în ea probabil informaţii ce ţin de secretul de serviciu, care intră în competenţa ministrului, şi le voi desecretiza. Celelalte secrete, dacă or fi, sunt de competenţa Guvernului sau poate a CSAT dacă se duce acolo. Vom face un fel de CNSAS, vom pune trei, patru funcţionari de la ANP, de la Ministerul Justiţiei, care au acces la secrete de stat şi primul lucru trebuie să restituie documentele celor de la ANP să-şi facă dovada dreptului la pensie. Vom vedea care sunt informaţiile, vom urma regimul lor, le vom desecretiza şi le veţi şti", a detaliat Tudorel Toader.

UPDTAE Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat joi, la Parlament, că senatorul PNL Iulia Scântei ar trebui să ceară explicaţii celor care au distribuit în presă documentul clasificat cu privire la arhiva SIPA, iar dacă nu are instrumentele necesare pentru a afla detalii, se poate adresa procurorului pentru a demara o anchetă privind provenienţa acelui raport, potrivit News.ro.

„Iulia Scântei, pe care o respect, să ceară explicaţii celor care au distribuit, care au făcut public acel raport. Să-i întrebe de unde îl au şi să-i întrebe de ce l-au dat la public. Dacă dânsa nu are instrumente de aflat, se poate - şi ştie foarte bine - se poate adresa procurorului să facă o anchetă să verifice provenienţa acelui raport, nu mă întreabă pe mine”, a precizat Tudorel Toader.

Gîrbovan: „Ce a căutat un cadru SRI în arhiva SIPA?”

UPDATE Preşedintele UNJR Dana Gîrbovan (foto) întreabă "ce a căutat un cadru SRI în arhiva SIPA în 2013", referindu-se la Florin Teodor Andronache, despre care afirmă că a era ofiţer SRI detaşat la Ministerul Justiţiei. De asemenea, Gîrbovan întreabă în baza cărui ordin al ministrului s-a format comisia care a intrat în arhiva SIPA în 2013 şi dacă există un raport şi/sau proces verbal întocmit de această comisie. Ea le recomandă jurnaliştilor să meargă pe fiecare fir cu privire la această arhivă şi să caute declaraţiile din trecut ale persoanelor publice pentru a le cere explicaţii, potrivit News.ro.

Reafirmând că "lămurirea tuturor aspectelor privind arhiva SIPA este imperativă pentru a clarifica aceasta pata neagră din justiţia post-comunistă românească", şefa UNJR declară că, analizând documentul publicat de Evenimentul Zilei si materialul publicat de Ministerul Justiţiei, constat cu surprindere că "atât magistraţii, cât şi opinia publică, au fost ţinuţi în eroare ani de zile în legătură cu această arhivă".

"Sunt o serie de intrebari pe care le am în urma parcurgerii acestor materiale, dar le vom lua pe rând, astfel: Conform materialului publicat de Ministerul Justiţiei, printre cei care au intrat în arhiva SIPA in 13.12.2013 a fost şi domnul Andronache Florian-Teodor. Conform datelor publice, dânsul a fost ofiţer SRI detaşat în cadrul Ministerul Justiţiei. 1. Ce a căutat domnia sa în arhiva SIPA?

2. În baza cărui ordin al ministrului s-a format comisia care a intrat în arhiva SIPA în 2013? 3. Există un raport şi/sau proces verbal întocmit de această comisie?", scrie Gârbovan pe contul său de Facebook.

Ea îi felicită pe toţi jurnaliştii care au insistat pentru a se face lumină în legătură cu arhiva SIPA si pe ministrul Justiţiei Tudorel Toader pentru că a facut acest prim pas, de a publica numele celor care au intrat in arhiva SIPA.

"Reînnoiesc invitaţia adresată tuturor jurnaliştilor care vor o justiţie cu adevarat liberă şi independentă să meargă pe fiecare fir privind această arhivă, să caute declaraţiile din trecut ale tuturor persoanelor publice şi să le ceară explicaţii, pentru a se face lumină şi a se clarifica toate aspectele legate de această arhiva", spune preşedintele UNJR.

Cristi Danileţ: Dau în judecată „Evenimentul Zilei”

UPDATE Judecătorul Cristi Danileţ (foto), membru al unei comisii înfiinţate de Monica Macovei privind SIPA/DGPA, scrie pe Facebook că îi va acţiona în instanţă pe jurnaliştii de la Evenimentul Zilei, care au publicat raportul Chiariu-Predoiu privind arhiva, pentru calomnie, el susţinând că nu au fost sustrase sau distruse documente, iar cele care au ajuns la Monica Macovei făceau parte din Biroul de Documente Secrete din MJ, şi nu din SIPA, potrivit

 "Prin raportul publicat azi (joi - n.r.) de EvZ sunt înlăturate, practic, toate acuzaţiile făcute de Andronic cu privire la mine, Paul Dumitriu şi Monica Macovei în urma cu o săptămână! Din arhiva SIPA nu au fost luate, copiate, modificate documente. Mulţumesc EvZ pentru furnizarea a acestui raport procurat pe surse de la cineva care a încălcat Legea informaţiilor clasificate şi care va fi, sper, cercetat de DIICOT in plângerea depusă de mine. Voi folosi acest raport - a cărui publicare oficiala ar fi durat prea mult, timp in care suspiciunile asupra mea ar fi dăinuit - in procesul de calomnie săvârşită în formă continuata împotriva lui Andronic şi a societăţii care editează ziarul", scrie Danileţ. El a sesizat deja, pe 15 mai, Parchetul General cu privire la scurgerile de informaţii din Ministerul Justiţiei, pe tema documentelor citate de jurnalistul Dan Andronic.

Judecătorul susţine că informaţiile din raportul Chiuariu-Predoiu confirmă, de fapt, că nu au fost sustrase documente din arhiva SIPA, cele care au ajuns la Monica Macovei fiind din Biroul de Documente Secrete din cadrul MJ.  "Dacă veţi citi atent raportul care, chipurile, ar dovedi asta, veţi vedea că: - se vorbeşte de nişte dosare din cadrul MJ (Biroul de documente secrete), or Arhiva SIPA era în altă instituţie, ANP; - acele dosare ar fi fost date în 2005, or SIPA se desfiinţează şi arhiva se sigilează in 2007; - Comisia de inventariere a arhivei SIPA se constituie în 2007 şi niciun document nu a ieşit din Arhiva; - evident, nu se va spune ce a făcut Macovei cu documentele pe care îşi imaginează unii că le-a primit cu doi ani înainte să existe", mai scrie pe Facebook Danileţ.

Cazanciuc: „Un bec se defectase”

UPDATE Robert Cazanciuc (foto), fost ministru al Justiţiei, a declarat că accesul în arhiva SIPA, în anul 2013, s-a făcut pentru că ANP, depozitarul arhivei, sesizase Ministerul Justiţiei că se defectase un corp de iluminat.

"ANP, depozitarul arhivei, a sesizat Ministerul Justiţiei cu privire la faptul că sistemul de supraveghere video, exterior locaţiei, a indicat faptul că pe holul de acces către camerele sigilate în care erau depozitate documentele arhivei SIPA este posibil să se fi defectat un corp de iluminat. Prin ordin al MJ s-a constituit o comisie alcătuită din persoane autorizate legal pentru zone cu restricţii de acces", a precizat Robert Cazanciuc, potrivit Agerpres.

Fostul ministru a spus că "membrii acestei comisii au avut acces exclusiv pe holul exterior camerelor sigilate în care era depozitată arhiva SIPA". "Au constatat că un bec se defectase, au procedat la înlocuirea lui, au constatat că toate sigiliile camerelor din holul respectiv erau intacte, au părăsit locaţia şi au consemnat aceste operaţiuni administrative într-un proces verbal, depus la compartimentul de specialitate. Aşadar, membrii acestei comisii au avut un rol strict administrativ, nu au intrat în niciuna din încăperile în care se aflau documente ale arhivei SIPA, nu au intrat în contact cu niciun fel de document, dosar, hârtie, obiect din arhivă", a subliniat Cazanciuc.

Prună: „Lista dă apă la moară detractorilor justiţiei.”

UPDATE Raluca Prună, fost ministru al Justiţiei, consideră că lista cu persoanele care au intrat şi au vizitat arhiva SIPA este doar o colecţie de nume care dă apă la moară detractorilor justiţiei, pentru că nu s-au spus şi funcţiile persoanelor respective.

"Despre lista cu cei care au intrat în arhiva SIPA ar fi fost util ca în dreptul fiecărui nume să se spună funcţia persoanei. Altfel, e o colecţie de nume care dă apă la moară detractorilor justiţiei. Pentru că, dacă cineva se mai întreabă, toate aceste exerciţii par parte a planului amplu de diabolizare in corpore a unei puteri în stat", a scris Raluca Prună joi pe Facebook.

Iulia Scântei: Unele dosare SIPA au fost xeroxate

Senatorul PNL Iulia Scântei, membră în comisia care a redactat raportul privind arhiva SIPA, a declarat joi pentru News.ro că a constatat că unele documente din respectiva arhivă au fost copiate înainte de începerea activităţii comisiei, în iunie 2007, şi îi cere public ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să explice cum e posibil ca un document clasificat să apară în presă, referindu-se la raportul comisiei întocmit în 2008.

”Existau menţiuni pe unele dintre ele (dosare din arhiva SIPA - n. r.) că s-a făcut xerox”, a spus Iulia Scântei pentru News.ro. Reacţia senatoarea a venit după ce „Evenimentul Zilei” a publicat, joi, raportul comisiei din care a făcut parte si Iulia Scântei. Laura-Iuliana Scântei (PNL) este în prezent vicepreşedinte al Senatului. In perioada aprilie- decembrie 2007, ea a ocupat funcţia de Secretar General Adjunct al Ministerului Justiţiei, în timpul mandatului lui Tudor Chiuariu.

Întrebată dacă au fost identificate persoanele care au făcut copii după respectivele documente, Iulia Scântei (foto) a declarat că o singură persoană, care era un fost angajat SIPA, a fost audiată, iar concluziile au fost trecute în raportul comisiei.

”S-a făcut o singură audiere a unui angajat din cadrul Ministerului Justiţiei la acea dată şi care făcuse parte şi din comisia desemnată de ministrul Macovei cu ocazia inventarierii şi era un fost ofiţer SIPA. A fost singurul angajat al fostei SIPA audiat de această comisie pentru a ne lămuri cu privire la anumite aspecte. Au existat nişte lămuriri, au existat nişte semne de întrebare, le-am consemnat în raport. Numele său îl poate da ministrul Justiţiei, întrucât are tot accesul la angajaţii ministerului. E răspunderea ministrului Justiţiei să îi evidenţieze pe toţi cei care au fost sau au avut vreo legătură sau au fost implicaţi în activitatea aceasta de inventariere a arhivei SIPA”, a explicat Iulia Scântei.

”Noi am făcut verificări pornind de la documentele legale – hotărâri de Guvern, inclusiv hotărâri ale CSAT, pentru că au existat şi astfel de reglementări – cu ceea ce s-a finalizat anterior începerii activităţii de către noi. Au fost verificate şi aspecte privind modalitatea de distrugere a unor documente anterioare. Atât constituirea, modul în care a fost constituită arhiva, colectarea ei de la toate unităţile din ţară ale fostei SIPA – au fost circa 10 – 12 unităţi teritoriale care au transmis către Bucureşti arhivele proprii - , selecţia şi arhivarea şi inventarierea lor a fost verificată în decursul perioadei cât ne-am desfăşurat activitatea”, a mai spus ea.

Îi cere explicaţii lui Tudorel Toader

Întrebată dacă au existat incidente de securitate în perioada iunie – decembrie 2007, când a făcut parte din comisia de inventariere a arhivei SIPA, Scântei a spus că nu are cunoştinţă de aşa ceva, explicând că niciun membru al comisiei nu avea acces singur la arhivă, ci, potrivit regulmentului de funcţionare, trebuia să fie întotdeauna însoţit de cel puţin un alt membru.

Scântei critică scurgerea în presă a raportului comisiei, pe care o consideră un incident de securitate la nivelul Ministerului Justiţiei, şi îi cere lui Tudorel Toader (foto) explicaţii.

”Singurul incident de securitate pe care îl sesizez este apariţia în presă a raportului clasificat «secret de serviciu», anterior declasificării lui. Domnul ministru ar trebui să-şi continue activitatea. După ce a făcut o trecere în revistă a proceselor-verbale lăsate în cadrul ministerului la cabinetul ministrului, ar trebui să treacă acum prin corpul de control propriu şi să-şi verifice incidentele de securitate, că par să aibă incidente grave de securitate. Atunci când printr-o acţiune, chiar jurnalistică, apar în presă documente care duc la compromiterea unor informaţii clasificate, anterior derulării procedurii de declasificare, mă scuzaţi, un ministru al Justiţiei ar trebui să se sesizeze în primul rând cu privire la acest aspect. Îi cer public să ne spună şi nouă cum e posibil ca documente clasificate în timpul mandatului său să ajungă în presă. Nu am nimic cu faptul că presa a accesat nişte informaţii, problema nu e la presă, ci problema e în cadrul Ministerului Justiţiei”, a mai spus senatoarea PNL.

MJ: Au fost 22 de „vizite”

Ministerul Justiţiei a publicat lista celor care au vizitat arhiva SIPA, printre numele care apar pe aceasta figurând cel al Laurei-Iulia Scântei, vicepreşedinte al Senatului, şi cel al lui Horia Georgescu, fost şef al ANI.

După desfiinţarea arhivei, un număr de 22 de „vizite” au fost consemnate în 22 procese verbale întocmite „cu ocazia sigilării/desigilării spaţiilor în care a fost depozitată arhiva”, potrivit Ministerului Justiţiei. Lista poate fi consultată pe site-ul instituţiei.

Cele 22 procese verbale consemnează data vizitei, Ordinul ministrului justiţiei prin care a fost permis accesul în arhivă, componenţa comisiei, semnătura membrilor comisiei, precum şi menţiunea „După verificarea şi inspectarea stării documentelor în vederea desfăşurării pe viitor a lucrărilor comisiei s-a procedat la sigilarea ferestrelor, resigilarea uşilor celor două camere precum şi a uşii de acces la acestea”, indicându-se şi numărul sigiliului folosit.

Arhiva Serviciului Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) a fost desfiinţată în anul 2006 printr-o hotărâre a Monicăi Macovei, la acea vreme ministrul Justitiei (29 decembrie 2004 – 5 aprilie 2007).

Mandatul lui Tudor Chiuariu (5 aprilie – 10 decembrie 2007)

1 iunie2007: Iosif  Marius, Bura Vasilica, Scântei Laura-Iulia, Mânzală Dănuţ-Marian, Tiliban Nicolae
6 iunie 2007: Iosif  Marius, Bura Vasilica, Armean Doina, Scântei Laura-Iulia, Mânzală Dănuţ-Marian, Tiliban Nicolae
14 iunie 2007: Iosif  Marius, Bura Vasilica, Armean Doina, Istrati Andreea, Mânzală Dănuţ-Marian, Tiliban Nicolae
20 iunie 2007: Iosif  Marius, Bura Vasilica, Armean Doina, Istrati Andreea, Scântei Lura-Iulia, Mânzală Dănuţ-Marian, Tiliban Nicolae
28 iunie 2007: Iosif  Marius, Bura Vasilica, Scântei Lura-Iulia, Mânzală Dănuţ-Marian, Istrati Andreea, Tiliban Nicolae
5 iulie 2007: Iosif  Marius, Bura Vasilica, Scântei Laura-Iuliana, Mânzală Dănuţ-Marian, Istrati Andreea, Tiliban Nicolae
13 iulie 2007: Iosif  Marius, Bura Vasilica, Armean Doina, Istrati Andreea, Mânzală Dănuţ-Marian, Tiliban Nicolae
20 iulie 2007: Iosif  Marius, Armean Doina, Mânzală Dănuţ-Marian, Tiliban Nicolae
1 august 2007: Armean Doina, Scântei Lura-Iulia, Mânzală Dănuţ-Marian, Tiliban Nicolae
31 august 2007: Iosif  Marius, Scântei Lura-Iulia, Georgescu Horia, Tiliban Nicolae
7 septembrie 2007: Bura Vasilica, Armean Doina, Georgescu Horia, Istrati Andreea, Tiliban Nicolae
14 septembrie 2007: Bura Vasilica, Armean Doina, Istrati Andreea, Mânzală Dănuţ-Marian, Tiliban Nicolae
4 octombrie 2007: Ungureanu Tiberiu, Popescu Marian-Cornel, Iosif  Marius, Fîntână Eugen-Mihai, Tiliban Nicolae
Căruntu Constantin
2 noiembrie 2007: Iosif  Marius, Georgescu Horia, Istrati Andreea, Tiliban Nicolae
5 noiembrie 2007: Iosif  Marius, Georgescu Horia, Istrati Andreea, Tiliban Nicolae
9 noimebrie 2007: Iosif  Marius, Georgescu Horia, Bura Vasilica, Armean Doina, Istrati Andreea, Scântei Lura-Iulia, Tiliban Nicolae
28 noiembrie 2007: Iosif  Marius, Georgescu Horia, Istrati Andreea, Ignuţă Valentin
5 decembrie 2007: Iosif  Marius, Bura Vasilica, Georgescu Horia, Boboc Monica, Istrati Andreea, Mânzală Dănuţ-Marian, Ignuţă Valentin, Ungur Florian

Mandatul  lui Teodor Meleşcanu (interimar) (15 ianuarie - 29 februarie 2008)

24 ianuarie 2008: Iosif  Marius, Ungureanu Tiberiu, Popescu Marian-Cornel, Oană Iuliu-Maximilian, Radu Mihaela, Postelnicu Ionel, Tiliban Nicolae

Mandatul lui Cătălin Predoiu (29 februarie 2008 – 7 mai 2012)

10 aprilie 2008: Iosif  Marius, Scântei Iulia, Georgescu Horia, Răduţă Cornel, Ungureanu Tiberiu, Tiliban Nicolae
22 aprilie 2008: Iosif  Marius, George David, Iulian Spînu, Tiliban Nicolae

Mandatul lui Robert Cazanciuc (15 aprilie 2013 – 17 noiembrie 2015)

13 decembrie 2013: Andronache Florian-Teodor, Ştef  Marius, Oltenaş Adrian, Tiliban Nicolae

Urmează desecretizarea rapoartelor

Potrivit MJ, în condiţiile legii se va proceda la desecretizarea Rapoartelor cu nr. 0097/17 aprilie 2008 (semnat de către Iosif Marius, Scântei Laura Iuliana şi Georgescu Horia), respectiv nr. 0096/ 17 aprilie 2008 (semnat de către Iosif Marius, Scântei Laura Iuliana, Georgescu Horia, Boboc Monica şi Mânzală Dan), prin care „Comisia a identificat nereguli cu privire la evidenţa, păstrarea, procesarea, multiplicarea şi distrugerea informaţiilor secrete de stat, în contradicţie cu prevederile HG 585/2002”.

• În aceleaşi condiţii vor fi desecretizate şi procesele verbale întocmite de către comisiile din care au făcut parte: Claudiu Octavian Secaşiu, Marius Oprea, Cristian Danileţ, Doru Dobocan, Florian Ungur, numiţi prin Ordinul MJ nr.790 din 20.03.2006;
• Paul Dumitriu, numit prin Ordinul MJ nr. 185 din 19.01.2007;
• Iosif Marius, Bura Vasilica Mihaela, Scântei Laura Iuliana, Oltean Sorin, Mânzală Dănuţ Marian, numiţi prin Ordinul MJ nr. 1348 din 31.05.2007;
• Georgescu Horia, numit prin Ordin MJ nr.2175 din 27.08.2007;
• Istrati Andreea, numită prin Ordinul MJ nr. 1489 din 11.03.2007;
• Scântei Laura Iuliana, numită prin Ordinul MJ nr. 1348 din 31.05.2007;
• Mocuţa Gheorghe, Dorel Fronea, Boboc Monica, George David, Iosif Marius, Doina Armean, Mânzală Dănuţ Marian,Spânu Iulian, numiţi prin Ordinul MJ nr. 1130 din 15.04.2008;
• Tănăsescu Gabriel,Ragea Radu Constantin, Ungureanu Tiberiu Firinel, numiţi prin Ordinul MJ nr. 1823 din.30.06.2008.

Ministerul Justiţiei arată că din documentele pe care le deţine nu rezultă activităţile desfăşurate în 2006.

Cine sunt persoanele care au intrat în arhiva SIPA

Magistraţi, funcţionari în Ministerul Justiţiei sau persoane cu funcţii de conducere în Administraţia Naţională a Penitenciarelor se află pe lista persoanelor care au intrat în arhipa SIPA. Între ei este şi Florin Teodor Andronache, fost consilier al ministrului Robert Cazanciuc, care menţiona că este ofiţer SRI, într-o declaraţie de avere din 2013, an în care a intrat şi în arhivă, arată News.ro.

Vasilica Bură - fost judecător la Tribunalul Bucureşti, detaşată la Ministerul Justiţiei la nivelul anului 2007. În prezent, este notar public.
Dănuţ-Marian Mânzală  - funcţionar al Ministerului Justiţiei, personal asimilat judecătorilor şi procurorilor, fost consilier la Institutul Naţional de Criminologie.
Nicolae Tiliban - funcţionar în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Doina Armean – procuror detaşat la Ministerul Justiţiei, directorul general al Direcţiei Resurse Umane şi Relaţia cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Tiberiu Ungureanu - fost şef al Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii în Mediul Penitenciar.
Popescu Marian Cornel – comisar şef, directorul Direcţiei Prevenirea Criminalităţii şi Terorismului (D.P.C.T.) din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Valentin Ignuţă – subcomisar de penitenciare
Monica Boboc - magistrat asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, detaşat la Ministerul Justiţiei director adjunct în Direcţia de Resurse Umane.
Florin Teodor Andronache, fost consilier al ministrului Robert Cazanciuc. În declaraţia de avere din august 2013, el menţiona că a încasat  venituri de la Serviciul Român de Informaţii, în calitate de "ofiţer", iar în declaraţia de avere din ianuarie 2014 a indicat “UM 0735 Ploieşti”, care aparţine SRI.
Marius Ştef - comisar şef de penitenciare. În 2015, a fost schimbat din funcţia de director al Direcţiei Prevenirea Criminalităţii şi Terorismului (DPCT) din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin ordinul ministrului Justiţei, din cauza managementului defectuos.

Despre alte persoane - Eugen Mihai Fântână, Andreea Istrati, Constantin Căruntu, Ungur Florian şi Iulian Spînu - nu există date disponibile.

Cine este Marius Iosif

Marius Iosif (foto) a fost judecător la Tribunalul Brasov, adus de Tudor Chiuariu în minister pe post de şef al Direcţiei de analiză şi avizare acte normative, numit apoi şef la Comisia de investigare a arhivei SIPA, ulterior  director general la Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Iosif declara săptămâna aceasta la Antena 3 că, în perioada în care a fost în fruntea comisiei, nu a descoperit urme ale unor activităţi ilicite în legătură cu arhiva SIPA, ci doar urmele activităţilor efectuate de precedentele comisii. Fostul judecător a arătat că acea comisie a elaborat un regulament strict care le permitea desfăşurarea activităţii în aşa fel încât să fie toţi membrii prezenţi în momentul accesării arhivei SIPA.

Nu am avut sentimentul sau dovezi ale unei activităţi ilicite ilegale cu privire la pătrunderea în acest spaţiu. (...) Nu pot să stabilesc dacă arhiva a fost spartă, era un spaţiu securizat pe două niveluri”, a precizat Marius Iosif.

De asemenea, fostul magistrat a precizat că, în perioada în care a fost la conducerea comisiei de de inventariere, arhiva SIPA se afla în sediul Administraţiei Penitenciarelor, după ce fusese mutată din sediul Ministerului Justiţiei.

Ce atribuţii avea Horia Georgescu

Fostul şef al Agenţiei Naţioale de Integritate Horia Georgescu (foto) a ocupat, în perioada mai 2007-noiembrie 2008, funcţia de consilier personal al ministrului Justiţiei.

Potrivit CV-ului oficial, Georgescu a coordonat, în perioada iulie 2007-noiembrie 2008, Direcţia de implementare a împrumuturilor finanţate din fonduri externe (Banca Mondială – Proiectul de reformă a Sistemului Judiciar) şi Direcţiei Generale a Penitenciarelor.

În aprilie 2008, el ocupa funcţia de consilier personal, dar a fost detaşat cu atribuţii de Secretar General la Agenţia Naţională de Integritate.  Ulterior a ocupat funcţia de secretar general al ANI (2008-2012) şi preşedinte al ANI (2012-2015).  Şi-a inaintat demisia din această functie la date de 16 martie 2015 , în urma reţinerii sale de către DNA, pentru acuzaţii referitoare la activitatea sa ca membru ANRP în legătură cu presupuse fapte de abuz in serviciu petrecute în anul 2008.

„Activitatea mea a fost în limita mandatului dat”

Fostul şef al ANI Horia Georgescu a explicat astăzi, într-o postare pe Facebook, că a făcut parte, o vreme, din comisia SIPA şi că activitatea lui „a fost în limita şi mandatul dat de ordinul ministrului cu aplicarea legilor incidente”.

„Am fost contactat de mai mai multi jurnalişti pentru a prezenta o poziţie referitoare la subiectul SIPA având in vedere faptul ca mâine , ministrul justiţiei va comunica public aspecte raportate la aceste subiect. Nu este nici un secret, ca am făcut parte din comisia SIPA (a treia ) ca membru, alaturi de alţi colegi din minister aşa cum am comunicat public şi acum doua săptămâni tot la solicitarea unor reprezentaţi mass-media (ordinele miniştirilor de numire şi componenta comisiilor au caracter public şi pot fi consultate de oricine , la solicitare, în baza Legii 544 ). Activitatea mea in calitate de membru a fost in limita şi mandatul dat de ordinul ministrului cu aplicarea legilor incidente. Am încheiat activitatea in cadrul comisiei, când am fost înlocuit de Catalin Predoiu care a numit o alta comisie pentru continuarea activităţilor , după numirea sa ca ministru şi detaşarea mea la ANI”, a scris Horia Georgescu.

Ce ar conţine raportul din 2007, înregistrat în 2008

Ziarul „Evenimentul Zilei”, controlat de consultantul Dan Adnronic, a prezentat astăzi raportul comisiei din 2007 care s-a ocupat de arhiva SIPA. Documentul,care are menţiunea ”Secret de serviciu” arată o serie de nereguli: documentele copiate, un xerox depozitat chiar în spaţiul de arhivă şi acte care au ajuns la Monica Macovei, dar apoi li s-a pierdut urma, potrivit Mediafax.

Raportul prezentat de ziarul „Evenimentul Zilei” aparţine comisiei constituite în data de 31 martie 2007 şi a fost înregistrat un an mai târziu, pe vremea când ministru al Justiţiei era Cătălin Predoiu. Printre principalele nereguli constatate se află: păstrarea, procesarea, multiplicarea şi distrugerea informaţiilor secrete de stat. „Unele documente apar în dosare diferite, în foarte multe cazuri exemplarele 1 şi 2 se repetă sau apar în dosare sau volume diferite, în copie xerox ”.
Alte documente aveau numărul de înregistrare scris cu creionul. ”Se remarcă ştersături cu pasă corectoare, renumerotarea notelor informative, copierea cu suport de hârtie imprimată pe verso. De asemenea, unele documente prezintă meţiunea: s-a făcut xerox, altele sunt xerocopii, precum şi menţiunea nota de pe dischetă. (…) Tot în ordinul factorilor decizionali anterior, a fost dispusă operaţiunea de rescriere a hard diskurilor aflate în incinta Direcţiei Naţionale de Protecţie şi Anicoruţie”, se mai arată în raport.

 

„Arhiva SIPA: o saptămână de minciuni”

Judecatorul Cristi Danilet (foto), fost membru al unei comisii pentru inventarierea arhivei SIPA, a postat ieri pe blogul sau o serie de clarificari privind informatiile vehiculate in ultima perioada in legatura cu aceasta arhiva. Articolul este intitulat:
 
„În săptămâna 15-22 mai 2017 au apărut o serie de minciuni despre arhiva SIPA. Astfel s-a creat în mod voit un fel de legendă cu scopul de a deruta opinia publică cu privire la misiunea justiţiei şi, cine ştie, poate chiar de a intimida acum pe unii magistraţi care au spre soluţionare în această perioadă cauze extrem de importante. Remarc în continuare că nimeni nu este interesat de ce a apărut acest serviciu secret, cum şi-a îndeplinit obligaţiile, de ce au fost spionaţi magistraţii şi, mai ales, nu se face legătura între lipsa marilor dosare judiciare în perioada când exista serviciul şi apariţia acestor dosare după ce el este desfiinţat. Mai jos, demontez fiecare dintre alegaţiile apărute în spaţiul public:

Macovei şi-a sustras propriul dosar de la SIPA (Mocanu şi A3): Documentele produse de SIPA erau topite o dată la cinci ani. Macovei a venit la MJ în decembrie 2004, când SIPA se transformase deja în DGPA. În Arhiva sigilată în februarie 2006 erau/sunt documente din 2001-2005; or, Macovei plecase din magistratură în 1991, prin urmare când a devenit ministru nu putea avea acces la vreo informaţie de când fusese ea procuror care să fi fost colectată de SIPA, care de abia se înfiinţa în 1991 şi, până în 1997, avea să se ocupe doar de deţinuţi, nu şi de magistraţi.

O cercetătoare CNSAS a expertizat arhiva SIPA (EVZ şi RTV): Niciun expert, cercetător sau istoric de la CNSAS nu a avut contact fizic cu arhiva.

În arhivă era un xerox ultraperformant (Andronic şi Mocanu): în Arhivă nu este loc nici de mişcat un om, darămite de instalat un xerox. Şeful comisiei de inventariere a arhivei de pe vremea lui Chiuariu a declarat că exista un copiator în sediul ANP, dar în afara Arhivei şi care deservea birourile din această instituţie.

Tapalaga a avut acces la arhivă (Andronic, Mocanu): arhiva SIPA s-a constituit în iunie 2006. Tapalagă a lucrat la MJ doar în primele luni din 2005.

Camerele din interiorul arhivei nu au funcţionat pe vremea comisiei Macovei (Andronic): Contractul pentru instalarea camerele video s-a încheiat în februarie 2007, adică în perioada când sunt numiţi membrii din comisia Macovei. Este stupid să crezi că mai întâi MJ comandă camere, ca apoi cineva de la MJ să le deregleze ca să permită accesul nesupravegheat al comisiei. Oricum, camerele sunt instalate pe hol şi fuseseră îndreptate către uşile arhivei. Revizia anuală a avut loc în septembrie 2007 când se remediază defecţiuni la sistemul de filmare, nu la camerele video de pe hol. Macovei părăsise MJ în aprilie 2007, iar restul echipei în luna mai 2007.

Echipa Macovei a distrus sau rescris hard-diskurile conţinând arhiva SIPA (Andronic): echipei Macovei nu i s-a predat vreun hard disk sau alt suport în afara documentelor imprimate, care nu erau înregistrate, opisate, inventariate în vreun fel. Tot aşa sunt găsite de echipa numită de Chiuariu.

Echipa Macovei a copiat documente din arhivă pe care i le-a dat acesteia (Andronic): Macovei avea în subordine DGPA (fosta SIPA) când a ajuns ministru, deci nu era nevoie să desfiinţeze un serviciu pentru a beneficia de documentele sale, ci ca ministru putea să ordone obţinerea unor informaţii de competenţa acestuia. Din fericire, Macovei e cea care a decis desfiinţarea acestui serviciu. Eu nici măcar nu am divulgat către ministru informaţiile găsite, iar de sustras documente nici nu poate fi vorba, acest lucru fiind infracţiune şi urmând a fi lămurit în zilele următoare de către DIICOT.

Danileţ a făcut ştersături şi adnotari de mână în notele informative (Andronic): Notele informative sunt scrise la maşina de scris sau la computer, deci nu aveau cum să fie modificate de mână. Eu sunt cel care în mod public am făcut în anul 2009 afirmaţia că unele au o menţiune scrisă de mână „către cabinetul ministrului”. O modificare a unor documente şi, mai ales, o stabilire a autorului ei nu se poate face decât printr-o expertiză, ceea ce nu a solicitat nimeni şi nici nu s-a făcut vreodată. Oricum, este exclus ca eu să fac vreo modificare a unui document oficial, fie el şi nelegal.

Din arhivă au dispărut pe vremea lui Macovei 12-14 dosare ale unor judecători care apoi au avansat pe scară ierarhică (Andronic): Din 2005 întreaga carieră a magistraţilor este gestionată de CSM. Cu sau fără aceste documente în posesia ministrului, cariera lor nu mai putea fi influenţată, aşa cum se întâmpla înainte. Pe vremea ministrului Macovei nu aveau cum să dispară documente din arhiva SIPA, pentru simplul motiv că acele camere erau sigilate. Interesant, fostul judecător Corneliu Turianu afirmă în anul 2016 că dosarul lui şi a încă 16 magistraţi a dispărut din arhiva SIPA pe vremea ministrului Chiuariu.

Arhiva SIPA a fost spartă (Costiniu şi Mocanu): Arhiva SIPA se află în două camere sigilate, în spatele unor uşi cu grilă de metal, din sediul ANP. Niciodată nu a fost raportată o spargere la ANP sau la Arhiva SIPA. Dar în 2005 a fost găsit un fişet spart în sediul MJ, unde se afla dosarul de achiziţie publică cunoscut drept „Palatul de Justiţie” şi de acest lucru au aflat mai mulţi funcţionari din minister. Însă arhiva SIPA avea să se constituie un an mai târziu.

Danileţ a dus secrete la Ambasada SUA (Ciutacu, Ciuvică, Abraham, Bolcaş): nu am fost niciodată la Ambasada SUA să vorbesc despre SIPA şi, în nici un caz, mai înainte de 2011, când am fost invitat la sărbătoarea naţională a SUA. Am vorbit despre SIPA oricui m-a întrebat despre ea, inclusiv la o conferinţă internaţională în 2009 când au participat şi reprezentanţi ai unor ambasade; imediat după acea conferinţă apar relaţiile cuprinse în Wikileaks.

Mai înainte de a fi în sediul ANP, arhiva SIPA a fost în MJ (A3): SIPA a fost o direcţie al cărui sediu a fost tot timpul în ANP. La desfiinţarea serviciului, documentele din structura centrală şi cele 10 servicii teritoriale s-au adunat direct în două camere de la ANP unde se află şi azi. În MJ nu a funcţionat nici măcar un birou al SIPA; documente ale SIPA nu au fost depozitate/arhivate în MJ.

Norica Nicolai a fost respinsă ca ministru pe baza dosarului din arhiva SIPA (Realitatea TV): Norica Nicolai este respinsă de Preşedintele Statului pentru funcţia de ministru al justiţiei în anul 2008. Arhiva fusese sigilată în 2006 şi cuprindea documente din 2001-2005. Or, Norica Nicolai părăsise magistratura în 1991; mai mult, Parchetul General a confirmat că el a furnizat Preşedintelui mapa profesională, acest lucru figurând şi în decizia 98/2009 a CCR.

Serviciile secrete au fost interesate de documentele din arhiva SIPA (A3): Niciun document din arhiva SIPA nu a fost predat vreunei instituţii de stat, căci inventarierea nu s-a terminat nici de către comisia Macovei, nici de către cea numită de Chiuariu, întrucât amândoi miniştrii şi-au încetat intempestiv activitatea. Cel puţin Macovei a avut o delimitare clară a justiţiei de serviciile de informaţii. De altfel, ea este cea care a introdus în Legea 303/2004 obligaţia magistraţilor de a declara dacă au fost colaboratori, informatori sau agenţi ai securităţii, interdicţia ca astfel de magistraţi să ocupe funcţii de conducere sau să fie membri CSM, precum şi interdicţia ca magistraţii să fie colaboratori, informatori sau agenţi ai actualelor servicii de informaţii.

Magistraţii au dat condamnări răsunătoare în ultimii ani fiind şantajaţi cu documentele din arhiva SIPA (speculaţie generalizată): Pe de o parte, fiecare din cei care au avut acces legal la arhiva SIPA sunt obligaţi prin lege să păstreze confidenţialitatea informaţiilor, altfel riscă închisoarea.  Pe de altă parte, legea din 2004 obligă magistraţii asupra cărora se exercită forme de presiune să anunţe CSM. De asemenea, magistraţii au posibilitatea de a sesiza Parchetul pentru şantaj. În ultimii 13 ani nu am auzit de nicio astfel de sesizare ca urmare a unor presiuni, intimdări sau ameninţări pe baza informaţiilor colectate de SIPA”.

Articolul lui Crist Danileţ poate fi citit pe blogul magistratului.
 

Anunţul lui Tudorel Toader

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spunea, la începutul săptămânii, că el nu a intrat nici măcar pe holul arhivei SIPA, însă deţine informaţii referitoare la persoanele care au vizitat arhiva, iar lista va fi prezentată joi.

"Primul pas pe care îl voi face săptămâna aceasta, joi, voi publica lista celor care au vizitat arhiva, celor care au intrat în arhivă, singuri sau în echipă. Am şi momentul, ora la care au intrat, ora la care au ieşit, ca să ştie lumea, dacă vreţi, cine cunoaşte acele adevăruri din arhivă. Eu ştiu cine a intrat. Eu nu am intrat nici pe holul arhivei. Ştiu cine a intrat. Primul pas, repet: nume, prenume şi număr de vizite, şi data, şi ora, şi minutul", declara ministrul Justiţiei. El susţinea că în acest fel publicul va afla cine sunt "depozitarii informaţiilor din arhivă”.

„O pată pe obrazul justiţiei române!”

Tudorel Toader mai spunea că în orice domeniu adevărul trebui să iasă la suprafaţă şi că ministerul va face cunoscute "adevărurile din arhiva SIPA” respectând "procedurile şi competenţele de desecretizare”.

"Adevărul, întotdeauna şi în orice domeniu, trebuie să iasă la suprafaţă. Evident, m-am referit la adevărurile din arhiva SIPA, pentru că probabil sunt mai multe, şi arhiva asta SIPA, vedeţi, constituie o preocupare pentru toată lumea, şi în dezbaterea publică, şi jurnalistică, şi în mediul juridic. Respectând procedurile, respectând regulamentul, respectând competenţele de desecretizare a arhivei, vom face cunoscute aceste adevăruri", a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

De asemenea, ministrul preciza că dacă vor exista secrete de stat atunci desecretizarea se va face numai la nivel de CSAT.

Tot ministrul Justiţiei califica această arhivă drept "o pată pe obrazul jusiţiei române": "Arhiva SIPA - o pată pe obrazul justiţiei române! Plăcut sau neplăcut, adevărul trebuie să fie scos la suprafaţă".

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, întrebat despre intenţia ministrului Justiţiei de a publica numele celor care au vizitat arhiva SIPA, că i se pare o iniţiativă interesantă, dar că speră ca acesta să şi facă acest lucru: "Mi se pare o iniţiativă interesantă, sper să o şi facă".