Toţi candidaţii pentru şefia ANI au picat la proba scrisă

Cei trei candidaţi care s-au înscris în concursul desfăşurat pentru funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au picat proba scrisă, însă aceştia pot depune contestaţii până pe 31 august.

Bogdan Stan, preşedintele interimar al ANI, Petre Claudiu Platon şi Ionel-Ion Gârleşteanu şi-au depus dosarele pentru a ocupa funcţia de preşedinte al ANI, iar pe 24 august au susţinut proba scrisă a concursului.

Astfel, rezultate obţinute de aceştia la proba scrisă a concursului au fost anunţate astăzi, iar cei trei au fost declaraţi respinşi.

Cu toate acestea, ei pot depune contestaţii până luni, 31 august, în intervalul orar 9.00 - 16.30, la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate.

Dosarele celor trei candidaţi au fost verificate pe 23 iulie, iar membrii Consiliului Naţional de Integritate le-au dat undă verde pentru a participa la concursul pentru ocuparea postului. 

Rezultatele obţinute la proba scrisă de cei trei candidaţi la şefia ANI

Cine sunt cei trei candidaţi la şefia ANI 

Bogdan Stan (34 de ani) este vicepreşedinte al ANI şi conduce interimar instituţia, după demisia din martie a lui Horia Georgescu. Conform CV-ului său, lucrează în cadrul ANI din 2007, unde a ocupat, pe rând, funcţiile de consilier personal Cabinet Preşedinte, inspector de integritate, şef serviciu, director, iar din aprilie 2012 este vicepreşedinte. Bogdan Stan a absolvit, în 2005, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Titu Maiorescu" din Bucureşti, iar în anul 2010 a făcut un curs postuniversitar de securitate naţională la Academia de Informaţii a Serviciului Român de Informaţii.

Petre Claudiu Platon (38 de ani) este manager public în cadrul Ministerului Dezvoltării. A lucrat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a fost consilier juridic la Consiliul Judeţean Sălaj. Petre Claudiu Platon a absolvit, în 2000, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad, iar în 2009 un curs postuniversitar în domeniul securităţii naţionale la Academia Naţională de Informaţii.

Ion Ionel Gârleşteanu (67 de ani) a mai candidat la şefia ANI şi în anul 2012, concursul fiind câştigat atunci de Horia Georgescu. Gârleşteanu a absolvit, în 1972, Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Craiova. Este lector la Universitatea din Craiova.

Funcţia de preşedinte al ANI a rămas vacantă după ce Horia Georgescua a demisionat de la cârma instituţiei, fiind acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în dosarul despăgubirilor ilegale de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

În dosarul ANRP, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus, pe 9 aprilie, trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.
Astfel, în faţa instanţei au ajuns foştii deputaţi Marko Attila şi Theodor Nicolescu, fostul preşedinte al ANI Horia Georgescu, Ingrid Zaarour, Mihnea Remus Iuoraş, Ingrid Luciana Popa-Mocanu, RemusVirgil Baciu şi Constantin Cătălin Canangiu. 

De asemenea, au fost trimişi în judecată experţii evaluatori Gheorghe Vişoiu, Alexandru-Florin Hanu, Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă.

Cazul, mutat la Curtea de Apel Bucureşti

Dosarul a fost trimis iniţial instanţei supreme, însă ulterior a fost mutat la Curtea de Apel Bucureşti, după ce Cătălin Theodor Nicolescu şi Marko Attila-Gabor au demisionat din Parlament.

Procurorii susţin că, prin acţiunile sau inacţiunile lor intenţionate, cei 12 inculpaţi au produs un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 84.588.304 euro.

“Inculpaţii Ingrid Zaarour, Baciu Remus Virgil, Marko Attila-Gabor, Iuoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin şi Nicolescu Theodor Cătălin au fost, în perioada 2008, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. În acea calitate, cei opt inculpaţi au emis, în cazul a trei dosare (nr.13653/FFCC/2008, nr.26600/CC/2006 şi nr.8745/CC/2006) titluri de despăgubire, pe baza unor rapoarte de evaluare contrare Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi contrare prevederilor art.13, art.10 alin.6 şi 7 din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei. Scopul acelor demersuri a fost supraevaluarea imobilelor menţionate, ceea ce a adus un prejudiciu bugetului de stat şi a asigurat avantaje patrimoniale unor persoane, cesionari ai drepturilor litigioase”, potrivit DNA.