Analiză The Economist: Încercări alarmante de subminare a democraţiei în România

„CINE?” a fost reacţia multor români atunci când Viorica Dăncilă a devenit cel de-al treilea prim-ministru în doar şapte luni“, îşi începe săptămânalul The Economist analiza dedicată ţării noastre.

Unul din primele aspecte subliniate de jurnaliştii săptămânalului britanic este faptul că în ciuda numirii în funcţia de prim-ministru a Vioricăi Dăncilă, Liviu Dragnea rămâne cel ce deţine controlul real.

„Faptul că este prima femeie care conduce guvernul ţării ar fi putut fi un motiv de aplaudat, asta dacă există cineva care crede că ea va îndeplini această funcţie. Puţini cred acest lucru. Imediat ce a fost nominalizată, ea a dispărut în biroul lui Liviu Dragnea, liderul partidului Social-Democrat. Dragnea este cel care ia deciziile. Dacă Viorica Dăncilă se dovedeşte că nu vrea sau că nu poate să facă ceea ce doreşte el, aceasta va fi îndepărtată”.

„Există un singur motiv pentru care Viorica Dăncilă este prim-ministru. O condamnare pentru fraudă electorală îl împiedică pe Dragnea să ocupe el această poziţie. În prezent este judecat pentru abuz în serviciu, iar în noiembrie anul trecut DNA l-a pus sub acuzare pentru „formarea unui grup infracţional” cu scopul de a frauda fonduri europene. Dragnea susţine că este nevinovat, dar dacă este găsit vinovat atunci probabil va ajunge în puşcărie. Asta doar dacă Viorica Dăncilă nu reuşeşte să treacă un pachet de reforme juridice ce ar de-criminaliza anumite categorii de abuz în serviciu şi, conform vocilor din opoziţie, aduce astfel justiţia din România sub control politic”, scrie în continuare The Economist.

„România începe să arate precum Polonia şi Ungaria”, afirmă Dan Barna, liderului USR. „Nu este o problemă de ideologie, ci doar un grup de persoane ce au probleme cu legea, aşa că vor să schimbe legea doar pentru ei”. În acest sens, publicaţia londoneză menţionează că cinci dintre membrii cabinetului Dăncilă au fost sau sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie, Radu Mazăre, fostul primar PSD al Constanţei, acuzat de corupţie susţine că va cere azil politic în Madagascar iar Liviu Dragnea „face parte dintr-un grup de politicieni şi oameni de afaceri români ce îşi petrec vacanţele împreună într-o staţiune din Brazilia. În anul 2015 Costel Comana, un alt membru al acestui grup şi fost partener de afaceri al lui Liviu Dragnea, s-a sinucis în toaleta unui avion atunci când doi dintre partenerii săi au fost arestaţi”.

Uniunea Europeană a susţinut crearea unor instrumente independente pentru a rezolva problema corupţiei din România, iar unul dintre acestea a fost DNA. „Puţini însă s-au aşteptat ca această instituţie să se dovedească atât de eficientă”, scriu cei de la The Economist, reuşind „să trimită sute de persoane din poziţii înalte la închisoare, iar în ultimii cinci ani, printre aceste persoane s-au numărat un prim-ministru, cinci miniştri şi 25 de membri ai Parlamentului. Mult mai mulţi au încă procese pe rol”.

Dar acum, printre propunerile de „reformă a justiţiei” se numără şi interzicerea folosirii înregistrărilor în procese, ceea ce, susţine fostul ministru Vlad Voiculescu ar însemna „sfârşitul DNA”. „Membrii Partidului Social-Democrat se plâng în mod frecvent că acţiunile DNA sunt motivate politic, parte a unui „stat paralel” ce include elemente ale serviciilor de informaţii”, menţionează jurnaliştii britanici poziţia partidului aflat la putere.

Dacă înainte să ajungă la conducerea PSD, Dragnea a fost un baron local în judeţul Teleorman, acum „el este regele baronilor şi trebuie să-i ţină fericiţi”, susţin jurnaliştii publicaţiei britanice descriind actuala dinamică în care se găseşte liderul PSD. În această relaţie liderii PSD din teritoriu par a-l susţine complet pe Liviu Dragnea. Spre exemplu, primarul oraşului Alexandria, capitala judeţului Teleorman - Victor Draguşin susţine pentru săptămânalul britanic că „liderul PSD face o treabă bună, este păcat doar de faptul că partidul nu a reuşit să explice mai bine publicului pachetul de reforme al justiţiei. Acestea vor îmbunătăţi actul justiţiei”.

Publicaţia londoneză menţionează că în situaţia în care liderii din teritoriu „cer tot mai mulţi bani din partea autorităţilor centrale şi din partea Uniunii Europene, cabinetul Vioricăi Dăncilă trebuie să găsească fondurile necesare saul altfel va avea aceeaşi soartă cu a predecesorilor săi”.