Telenovela brăţărilor electronice pentru arestaţi s-ar putea termina înaintea serialului „Tânăr şi neliniştit“

Brăţările electronice de monitorizare pentru cei aflaţi în arest la domiciliu sau în control judiciar ar putea deveni o realitate şi în ţara noastră după ce mai mulţi miniştri au depus un proiect de lege privind înfiinţarea şi funcţionarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică.

Mai mulţi deputaţi liberali, în frunte cu Alina Gorghiu, dar şi miniştrii Justiţiei sau Internelor au depus la Parlament un proiect de lege prin care se urmăreşte înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME). 

Concret, legea îşi propune să reglementeze modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere, modul de acţiune în situaţia generării unor alerte, dar şi măsurile de protecţie a datelor din SIME. „Nu exista un cadru legislativ pentru urmărirea persoanelor aflate sub monitorizare electronică. Aveam doar legislaţia pentru aceste măsuri, fără a exista legislaţia privind implementarea tehnică. Mă refer aici la partea tehnică efectiv, cum se face această monitorizare, cine răspunde la urgenţe, care urgenţe au prioritate, unde sunt şi cine are grijă efectiv de servere, cum sunt protejate datele personale etc.”, a declarat Alina Gorghiu.

Astfel, SIME este conceput a fi „un ansamblu integrat de sisteme informatice dedicate, aplicaţii, echipamente reţele de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, precum şi de dispozitive electronice de supraveghere, destinat monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale”. În cadrul acestui sistem vor exista două sisteme informatice dedicate, unul de creare al semnalărilor (SICS) şi altul de generare al alertelor (SIGA). Poliţia Română şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor urmează să-şi dezvolte fiecare propriile sisteme SICS, în timp ce Serviciul de 

Telecomunicaţii Speciale urmează să dezvolte şi să asigure interoperabilitatea sistemului SIGA. 

Sistemul de monitorizare electronică urmează să fie aplicat în executarea măsurilor de control judiciar, arest la domiciliu, aplicării ordinului european de protecţie, dar şi a supravegherii la distanţă a deţinuţilor împotriva cărora au fost dictate măsuri privative de libertate. 

CATEGORII DE ALERTE ŞI PRIORITATEA ACESTORA

În cadrul sistemului SIME vor exista cinci tipuri de alerte: de părăsire a imobilului (pentru cei aflaţi în arest la domiciliu), alertă de depăşire a perimetrului, o alertă de apropiere (generată de prezenţa dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată în proximitatea dispozitivului electronic de supraveghere deţinut de persoana protejată, sub distanţa prestabilită), plus alte două alerte de natură tehnică, în caz de defecţiune sau de testare. Alerta generată se va transmite, în mod automat, dispeceratului de urgenţă operat de către poliţie împreună cu datele de localizare ale dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată, sau după caz, datele de localizare ale dispozitivului electronic de supraveghere deţinut de persoana protejată.

Potrivit legii, alertele de apropiere au prioritate. „În situaţia generării mai multor alerte, sesizarea organelor de ordine publică şi a organelor de supraveghere se face respectând următoarea ordine de prioritate: alertă de apropiere, alertă de defecţiune, alertă de părăsire a imobilului şi alertă de depăşire a perimetrului”, se arată în proiectul de lege.

„Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecţia integrităţii fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea şi contracararea unui eventual contact fizic între victima violenţei domestice şi agresor”, susţin iniţiatorii.

PROBLEME ÎN SISTEMUL DE PROBAŢIUNE

Această propunere legislativă vine în contextul în care, deşi Parlamentul a votat la începutul lunii abrogarea legii recursului compensatoriu, specialiştii în domeniu estimează că un procent ridicat din beneficiarii acestei legi urmează să se întoarcă în spatele gratiilor din cauze lipsei de dezvoltare din sistemul de probaţiune.

 Astfel, potrivit ultimelor cifre de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, 22.917 deţinuţi au beneficiat de această lege, majoritatea deţinuţilor fiind condamnaţi pentru infracţiuni ca furtul calificat (3.808 persoane), tâlhărie calificată (1.882 persoane), conducerea unui vehicul fără permis de conducere (1.499 de persoane), încălcarea de prevederi ale Legii privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri (1.095 de persoane), omorul  (1.041 de persoane). 

În plus, Ministerul Justiţiei anunţa că are în plan angajarea a 650 de ofiţeri de probaţiune. „Guvernul s-a angajat să finanţeze posturi suplimentare de 600 de locuri în sistemul de probaţiune. Urmează şi alte investiţii în sistemul penitenciar astfel încât să îmbunătăţim rapid condiţiile de detenţie şi să eliminăm subiectul recursului compensatoriu de pe agendă prin rezolvarea lui”, anunţa recent ministrul 

Predoiu.