Tehnicile de şantaj cu care au fost umiliţi martorii protejaţi de chestorul Bărăscu, omul pus să-i apere

Soţia martorului protejat care a încercat să se sinucidă deoarece a fost şantajat de ofiţerii de la „Protecţia Martorilor“ cere daune de 100.000 de euro. Tentativa de suicid a dezvăluit că psihologii instituţiei erau absolvenţi la fără frecvenţă sau la facultăţi particulare desfiinţate.

Fostul şef al Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM), chestorul Adrian Bărăscu, şi alţi zece ofiţeri superiori au fost trimişi în judecată la începutul acestei săptămâni de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu şi alte fapte asimilate corupţiei.  În esenţă, Bărăscu este acuzat de procurori de constituire a unui grup infracţional organizat, obţinere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu şi influenţare a declaraţiilor.

„Adevărul“ a dezvăluit în mai multe articole cum martori-cheie care au încălcat „Legea tăcerii“ în dosare de crimă organizată sau de înaltă corupţie au îndurat un adevărat calvar din partea ofiţerilor ONPM, după ce au intrat în Programul de Protecţie a Martorilor (PPM). Aceştia erau cazaţi în locuinţe în zone rău famate, neamenajate şi nemobilate, închiriate la preţuri foarte mici. Banii care le rămâneau ilegal şefilor Oficiului erau investiţi în sediul de lux al ONPM sau erau folosiţi pentru nevoile personale ale unor poliţişti angajaţi ai instituţiei. Atunci când martorii erau nemulţumiţi, ei erau ameninţaţi că vor fi scoşi din programul de protecţie sau că vor fi daţi pe mâna interlopilor sau a gulerelor albe împotriva cărora au depus mărturie.

Potrivit rechizitoriului prin care a fost trimis în judecată Bărăscu şi subordonaţii acestuia, mai mulţi martori sub acoperire au arătat că vor solicita daune morale de la ofiţerii ONPM, şi vor preciza suma în timpul procesului. Doi dintre aceştia au solicitat din timpul anchetei suma de 100.000 de euro, daune morale şi materiale pentru chinurile îndurate.

Şocantul caz de suicid

Una dintre victimele care cer daune de 100.000 de euro este soţia bărbatului care a vrut să se sinucidă după ce poliţiştii nu îi găsiseră un loc de muncă aşa cum au promis şi nu mai avea bani din ce să trăiască. Potrivit procedurii, în PPM au fost băgată întreaga familie a bărbatului. Martorul a avut o cădere psihică şi a vorbit două ore la telefon cu psihologul Andreea-Violeta Liţă – trimisă în judecată în acest caz. Acesta i-a povestit psihologului că se simte neputincios şi că în situaţia actuală nu poate asigura familiei sale siguranţă. Atunci a dezvăluit că se află în Parcul Cişmigiu şi că vrea să se sinucidă cu medicamente. Au vorbit circa două ore. La un moment dat, el a sunat din nou la psiholog, dar acesta nu a mai răspuns. A fost momentul în care, disperat, martorul a înghiţit un pumn de pastile cu alcool. A fost salvat de un prieten căruia i-a spus unde se află înainte să-şi piardă cunoştinţa. Bărbatul a fost dus pe braţe la spital unde a primit îngrijiri medicale şi a rămas internat până a doua zi.

Potrivit anchetei DNA, perioada care a precedat tentativei de suicid  a fost marcată de mai multe ameninţări primite de la angajaţii ONPM, adică  „tocmai de la acele persoane care ar fi trebuit să îi protejeze, atât fizic cât şi psihic“. Ofiţerul de legătură Marcel-Daniel Gomeajă, comisar-şef trimis în judecată în acest caz, le-ar fi spus că fiica lor va fi răpită, susţinând că, potrivit experienţei sale profesionale din ONPM, s-ar fi lovit de cazuri în care interlopii sau infractorii din dosarele penale au angajat detectivi particulari, pentru a găsi martorii protejaţi şi chiar ar fi pus premii sau răscumpărări pe capul acestor martori. Fata martorilor ar fi suferit o criză şi necesita intrenarea în spital, iar părinţii efectiv s-au „milogit“ de angajaţii ONPM.

Studii la „fără frecvenţă“

„Aspectul cel mai grotesc şi, totodată, inedit pentru jurisprudenţa penală, relevat în investigaţia penală de referinţă, este al persoanei vătămate care a fost protejată atât de eficient de ONPM, încât a ajuns să se sinucidă în direct la telefon cu psihologul instituţiei, Andreea-Violeta Liţă. Ofiţerul de poliţie a refuzat să acorde ajutor unei persoane a cărei viaţă se afla în pericol după ce, în cronologia evenimentelor, s-a autoînvestit cu autoritatea profesională a psihoterapeutului, fără a avea atestarea profesională corespunzătoare acestei activităţi“, punctează procurorii DNA.

Potrivit anchetei, la ONPM un singur ofiţer care lucra ca psiholog deţinea atestat de liberă practică pentru specializarea psihologie clinică. Interceptările au relevat că specialiştii instituţiei erau slab pregătiţi, făceu confuzii elementare între termenii de evaluare, asistenţă  sau consiliere psihologică. Unul dintre motive a fost explicat prin faptul că psihologii aveau studii universitare la fără frecvenţă sau diplome acordate de instituţii a căror desfiinţare a fost propusă prin proiecte de lege.

Cum se plângeau martorii

Ofiţerii făceau greşeli copilăreşti şi-i expuneau inutil pe martorii protejaţi. „Nu, nu vreau să mă duc acasă în curte la părinţii mei, curtea unde am crescut, să fie maşina plină de… cum a fost ieri în faţa blocului, de se uitau vecinii ca la circ! Pentru ce?“, se plângea unul dintre martori.

De altfel, în cazul martorilor care erau nemulţumiţi, cei de la ONPM foloseau ca metode de tracasare relocarea lor în alte localităţi sau le ofereau un apartament insalubru sau mic. De cele mai multe ori, ordinele veneau direct de la Bărăscu: „Îi mutăm… îi mutăm la Severin“, „Bine, îi du… îi du… îi ducem la Iaşi sau Bacău, în partea aia“, „Nu le convine, să facă solicitare să iasă din Program“.
Unul dintre martori a izbucnit, în faţa comisarului-şef Aurel Lehăduş - trimis în judecată în acest caz, care l-a anunţat că îi va reloca: „Eu astăzi mă duc… ok, o să vă dau declaraţie, mă duc şi eu întâi, fac o sesizare la Corpul de Control al Ministerului de Interne…“. „Aşa cum şi dumneavoastră, nu ştiu, mi-aţi distrus toată viaţa pur şi simplu, parcă sunt arestată la domiciliu, când sunaţi de o mie de ori, că vin, că nu vin, staţi, că vin, staţi că nu mai vin, nici nu daţi telefoane că nu mai veniţi, ne mutaţi ca pe sacii de cartofi, dar fix începuseră problemele pe 24, înainte, eu ştiam de trei săptămâni că acela va fi un apartament de 3 camere, v-am spus“, „Domnu’ Aurel, haideţi să vă spun, nu m-aţi luat de pe drumuri şi-mi daţi din buzunarul dumneavoastră. Eu am avut salariu, eu am muncit. Eu muncesc de 14 ani de zile“, „Şi am avut salariu de 3.000 de euro, da? Şi nu veniţi şi-mi spuneţi că-mi daţi 200 de euro din banii dumneavoastră, da? … nu-mi reproşaţi!“, „Şi veniţi … şi-mi spuneţi faptul că «Vă dăm bani, nu e nimic», staţi puţin că nu-mi faceţi un favor… un favor... aşa zice legea, nu plătiţi dumneavoastră că vreţi, că dacă ar fi după dumneavoastră nu mi-aţi da niciun leu“, îşi strigau neputinţa martorii. ;

Bărăscu voia autonomie şi puteri sporite

Potrivit rechizitoriului DNA, în acest caz au dat declaraţii mai mulţi martori-cheie: afaceriştii Cornel-Petruţ Ion şi Dan-Cristian Georgescu, deputatul Marius Octavian Popa (PNL) şi fostul deputat Tudor Tănăescu (PSD). Aceştia au dat detaliii despre mai multe întâlniri pe care Bărăscu le-a avut cu ei la restaurantul Bârlogul Lupilor. Chestorul voia să promoveze o lege pentru ca ONPM să nu mai fie în subordinea Ministerului de Interne, ci a Ministerului Justiţiei. ONPM urma să fie autonom, „ca la DNA“, iar chestorul ar fi avut puteri sporite.  „Avem mari şanse ca până în martie să iasă!”, „nouăzeci şi nouă la sută…”, se lăuda Bărăscu. În discuţiile cu colegii, chestorul îi asigura că face intervenţii la nivel înalt: „Şi încă o chestie super bună: am luat legătura cu prietenul meu şi mi-a zis că Alina Gorghiu se ocupă personal de promovarea acestei legi!”. Tudor Tănăescu îi dădea asigurări: „Pentru proiectul ăla de hotărâre de Guvern să mergem şi să-l băgăm la Oprea (Gabriel Oprea – n.r.)! Avem o intrare!”.

„SRL-ul lui Bărăscu“

Procurorii DNA spun că chestorul Bărăscu, ajutat de trei dintre oamenii săi de încredere, Andreea Violeta Liţă, Ion Octavian Nanu, Felicia Violeta Popa, au acaparat instituţia publică, transformând-o – aşa cum s-au exprimat plastic martorii audiaţi – în „SRL-ul lui Bărăscu”. Orice ofiţer care nu respecta ordinele era îndepărtat din ONPM.
Concomitent cu ocuparea funcţiilor de conducere şi cu înlăturarea „indezirabililor”, ofiţerii ONPM s-au asigurat că nu vor răspunde penal, întrucât nimeni nu avea acces la datele din dosarele martorilor, care au fost clasificate la nivelul „strict secret”, deşi nu conţineau niciun document secret de stat. În mod paradoxal, dosarele care nu conţineau decât înscrisuri secret de serviciu au fost clasificate artificial cu „00”, corespunzător documentelor „strict secret”.

Nimeni nu avea acces la numărul real al persoanelor incluse în Programul de protecţie a martorilor şi la nevoile reale ale acestora. Până şi auditul fondului pentru protecţia martorilor a fost transformat într-o activitate formală, de însumare a cifrelor prezentate de către conducerea ONPM. Inspectorii au fost „timoraţi” şi ameninţaţi cu posibila acuzaţie de divulgare a identităţii martorilor protejaţi, în cazul în care ar fi aflat datele secrete din dosarele martorilor.

Misiunile fictive

Alţi angajaţi au dat detalii amuzante despre misiuni fictive, dispuse de directorul ONPM, cum ar fi cea pentru transportul a doi porci, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, unul din Botoşani şi până la domiciliul chestorului Bărăscu, în comuna Domneşti (Ilfov), iar cel de-al doilea, din Călăraşi la sediul ONPM, pentru petrecerea angajaţilor de sfârşit de an. Mai era vorba şi de misiuni de protecţie pentru petrecerile de sfârşit de an în pensiuni montane ori pentru vacanţe pe litoral în sezonul cald. În acest caz erau martori favorizaţi, care nu ieşeau din cuvântul ofiţerilor.

De exemplu, o echipă formată din 8 lucrători a stat 9 zile într-o pensiune din Dâmbovicioara, unde patron este o cunoştinţă a chestorului Bărăscu, tot acolo fiind organizată şi petrecerea de sfârşit de an a ONPM.
La aceeaşi pensiune era programată o altă „misiune”, începând cu data de 9 ianuarie 2015, pentru care au fost aprobate cheltuieli de cazare şi diurne (10 lucrători, pe o perioadă de 10 zile), în valoare totală de 25.000 lei. În urma controlului declanşat de IGPR la sfârşitul anului 2014, s-a renunţat la această „misiune”. ;