Sute de voluntari, pe liste pentru a testa metoda de dializă premiată la Geneva a trei medici români

Sute de persoane s-au înscris pe listele de voluntari pentru a participa la testele clinice de dializă care foloseşte ca metodă propriul organism, respectiv peritoneul, invenţie premiată anul trecut la Geneva.

În 2010, profesorul Alexandru Ciocâlteu, de la Spitalul "Sfântul Ioan" din Bucureşti, împreună cu doi tineri colaboratori, doctorii Cristina David şi Alexandru Ionel Checheriţă, au fost premiaţi al Ssalonul Internaţional de la Geneva pentru că au inventat o nouă metodă revoluţionară de dializă, peritoneofiltrarea.

"Acum am primit brevetul de invenţie. A durat un an şi jumătate obţinerea acestui brevet de la OSIM, dar nu pot spune decât mulţumesc pentru că ştiu că ei au vrut să ne protejeze invenţia. Luna aceasta o să începem testele clinice pe această metodă care foloseşte peritoneul ca membrană de dializă, nemaifiind nevoie de aparat", a declarat profesorul Alexandru Ciocâlteu pentru adevarul.ro.

Potrivit inventatorilor, peritoneofiltrarea permite organismului bolnavilor să îşi facă propria dializă şi să regleze singur cantitatea de urină pe care să o elibereze. Peritoneofiltrarea constă în introducerea în organism a două micro echipamente care vor ajuta la producerea urinei şi eliminarea ei prin vezică.

"Testele clinice care vor fi efectuate vor consta în introducerea unui cateter cu dublu lumen care va asigura hipertensiune în vasele din peritoneu care elimină urina fiziologic prin vezica urinară. Ulterior, se pătrunde în vezica urinară unde se va monta un dispozitiv care se va deschide într-o singură direcţie, spre eliminare, nu înapoi spre abdomen. Cele două dispozitive pot fi implantate prin tehnici non-invazive, nu prin metode chirurgicale", afirmă profesorul Alexandru Ciocâlteu.

Este de ajuns testarea şi pe doi bolnavi

Medicul spune că a solicitat ajutorul şi speră să formeze o echipă de specialişti renumiţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", condusă de medicii Ioanel Sinescu şi Ioan Lascăr, pentru desfăşurarea cu bine a testelor clinice.

"Trebuie să luăm legătura cu Agenţia Naţională pentru Medicamente şi pentru Dispozitive Medicale, dar şi pentru ei este o noutate pentru că nu există în România studii pentru aparatură intracorporală. O să luăm legătura şi cu o firmă care lucrează sub patronaj american şi care se ocupă de studiile astea clinice pe astfel de situaţii. Ei mi-au zis că ar trebui pe un număr mai mare de bolnavi, dar eu vă asigur că şi dacă doi bolnavi vor evolua foarte bine timp de o lună de zile este de ajuns pentru mine şi pentru ceilalţi", afirmă profesorul Ciocâlteu.

Medicul mai spune că sute de bolnavi care fac dializă s-au înscris pe liste pentru a încerca noua metodă. "Avem liste de sute de voluntari care fac acum dializă. În acelaşi timp nici nu vreau să fiu etichetat drept unul care face experienţe pe oameni. Chiar dacă facem pe doi bolnavi, gândiţi-vă că va trebui să îi urmărim permanent, 24 de ore din 24. Ei vor sta internaţi. Nu este nevoie să facem un studiu clinic clasic. Bolnavii vor avea în organism un aparat care va citi şi va oferi datele cu privire la presiune, la tensiunea arterială, la volumul de sânge", precizează profesorul de la Spitalul "Sfântul Ioan" din Bucureşti.

Suferinţa va fi mai mică

Alexandru Ciocalteu speră în curând să deschidă şi un centru de dializă, în cadrul  Spitalului "Sfântul Ioan", în care actualul tip de dializă va fi mult mai performant. "Vrem să facem o dializă personalizată. Acum se face dializă de trei ori pe săptămână câte patru ore şi jumătate. Vom face în funcţie de necesarul fiecărui pacient, în funcţie de greutate, de alte afecţiuni. Vom încerca să dezvoltăm şi dializa la domiciliu, care se practică în multe ţări", mai spune el.

Întrebat de gradul de suferinţă al bolnavilor, medicul afirmă că la acest tip de dializă va fi mult mai mic. "Prinderea în acest vârtej al dializei de către bolnavul propriu zis va fi ca şi cum ar şti cât trebuie să mănânce. Calitatea vieţii va fi oricum mai bună. A dializei va fi sigur mai bună, nu există riscul nici de infecţie, nici de prăbuşiri de tensiune, pot duce o viaţă normală pentru că totul este în interiorul corpului", conchide el.

În România există aproape 10.000 de pacienţi dializaţi pentru insuficienţă renală cronică, iar costul terapiei acestor bolnavi, suportat de CNAS, depăşeşte o sută de milioane de euro pe an.

"Companiile ar avea de câştigat dacă ar accepta acest procedeu revoluţionar pentru sănătate", a mai spus profesorul Ciocâlteu.