Soţul Giorgianei Hosu, şefa DIICOT, condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare
0Fostul poliţist Dan Hosu, soţul şefei DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost condamnat joi la 3 ani de închisoare cu suspendare. Soţul şefei DIICOT a fost găsit vinovat pentru două capete de acuzare.
Conform sentinţei Tribunalului Bucureşti, prezentată de G4media, Dan Hosu a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni de închisoare pentru instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi la 1 an şi şase luni de detenţie pentru instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite.
Cele două pedepse au fost contopite rezultând astfel trei ani de închisoare cu suspendare.
Aceeaşi pedeaspă a fost primită şi de Călin Marian Cataramă, acuzat de aceleaşi infracţiuni.
Angela Toncescu a fost achitată pentru acuzaţia de cumpărare de influenţă în formă continuată.
Şi Ion Sorin Tatu, acuzat de trafic de influenţă în acelaşi dosar, a fost achitat.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că o eventuală condamnare a soţului şefei DIICOT, Dan Hosu, în Dosarul Carpatica nu va rămâne fără urmări şi nu va aştepta ca alţii „să mişte rotiţele”.
Ce a spus preşedintele Iohannis înainte de pronunţarea deciziei
Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat, miercuri, ce se întâmplă dacă soţul şefei DIICOT, Dan Hosu, va fi condamnat de către magistraţii Tribunalului Bucureşti în Dosarul Carpatica şi a afirmat: „Dacă apare o condamnare, cu siguranţă nu va rămâne fără urmări. Asta este self evident”.
Dan Hosu, fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul Direcţiei de combatere a crimei organizate a IGPR, a fost trimis în judecată de DNA pe 6 februarie 2017 pentru trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi mită.
Alături de el, au mai fost trimişi în judecată Angela Toncescu, fost membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig Sibiu, un alt poliţist, Cătălin Marian Cataramă, şi patronul unei firme, Ion-Sorin Tatu.
Soţul şefei DIICOT este acuzat că ar fi ajutat-o pe Angela Toncescu să influenţeze deciziile de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) astfel încât să obţină avizul pentru numirea în funcţia de preşedinte al CA al Carpatica Asig, dar şi pentru ca autoritatea să nu ia decizii nefavorabile societăţii de asigurări patronate de Dan Ilie Carabulea.
DNA a cerut condamnări pentru Toncescu şi Hosu
La ultimul termen de judecată, care a avut loc pe data de 2 septembrie la Tribunalul Bucureşti, procurorul de şedinţă al DNA a cerut condamnarea fostei şefe a Consiliul de Administraţie al Carpatica Asigurări Sibiu, Angela Toncescu, şi a fostului şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul IGPR, comisarul-şef Marian Cataramă, potivit aceloraşi surse.
În schimb, DNA a depus concluzii de achitare în cazul lui Sorin Tatu, patronul unei firme, acuzat de trafic de influenţă, întrucât probele obţinute împotriva lui de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN) au fost înlăturate de instanţă la termenul din 20 iulie 2020 ca urmare a deciziilor CCR. Magistraţii au stabilit că pronunţarea pe fond în acest dosar va avea loc pe data de15 septembrie.
Dosarul Hosu-Toncescu, golit de interceptări
Toate după ce, pe 21 iulie, Tribunalul Bucureşti a eliminat probele realizate de DNA cu SRI şi de SRI prin mandat de siguranţă naţională din dosarul Carpatica al fostului poliţist Dan Hosu, soţul şefei DIICOT, Giorgiana Hosu.
Anularea probelor s-a făcut în baza deciziilor CCR 51/2016 privind neconstituţionalitatea binomului SRI-Parchet, a deciziei 55/2020 privind neconstituţionalitatea folosirii de către procurori a probelor obţinute de SRI prin MSN şi a deciziei 22/2018 privind excluderea din dosare a probelor obţinute prin metode declarate neconstituţionale, potrivit G4Media. Anularea probelor a venit la un timp scurt înainte de termenul final de judecată, ceea ce în DNA a generat dispute legate de concluziile procurorului de şedinţă: să pledeze pentru achitare sau pentru condamnarea inculpaţilor, în condiţiile în care multe probe – constând în interceptări sau care decurgeau din interceptări – au fost înlăturate de la dosar. Desigur, în oricare dintre situaţii, judecătorul este cel care decide.