Soarta Elenei Udrea, între trei instanţe
0Decizie surpriză în dosarul „Gala Bute”: completul de 5 judecători ce trebuia să se pronunţe cu privire la anularea condamnării Elenei Udrea în dosarul „Gala Bute” a decis suspendarea procesului şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Trei întrebări au judecătorii instanţei supreme pentru omologii lor europeni şi toate privesc posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.
Experţii în Drept au caracterizat decizia completului, luată cu o majoritate de 3 la 2, drept „surprinzătoare”, Elena Udrea susţinând că decizia este „stupefiantă”. „Decizia este cel puţin inedită, dacă nu chiar surprinzătoare. Până acum CJUE nu a infirmat niciodată o decizie a unei curţi constituţionale. Deciziile CCR sunt obligatorii, având puterea unei norme juridice. Nici nu pare a fi de competenţa curţii, CJUE verifică doar dacă legea internă este compatibilă cu norma europeană. Pe de altă parte, avem cazul plângerii la CEDO a fostei şefe DNA, iar acolo o decizie favorabilă doamnei Kovesi ar putea duce la desfiinţarea unei decizii a CCR. Rămâne de văzut ce va decide CJUE, însă până acum nu s-a întâmplat să înfrângă o decizie a CCR. Bine, nici nu a fost sesizată până acum cu o astfel de cerere”, a explicat fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean.
La rândul lui, avocatul Adrian Cuculis explică faptul că constituţia rămâne legea fundamentală a ţării, iar CJUE nu este un organ de control al instanţei constituţionale. „În ultima perioadă se pare că asistăm la un adevărat război între Curtea Supremă şi CCR”, este de părere avocaul Adrian Cuculis.
La rândul ei, Elena Udrea, condamnată la 6 ani de închisoare pentru dare de mită şi abuz în serviciu în acest dosar s-a arătat nemulţumită de decizia instanţei. „Noul complet de 5 a venit cu ideea stupefiantă de a sesiza CJUE în cazul meu, pentru a întreba dacă poate să ignore decizia CCR? Scopul fiind acela de a obţine posibilitatea de a nu respecta decizia Curtii Constitutionale în ceea ce mă priveşte. Deci, din zecile de contestaţii la executare, DOAR ÎN CAZUL MEU ÎCCJ NU RESPECTĂ DECIZIA CCR!”, a scris aceasta pe Facebook.
Pe de altă parte, experţii în drept au subliniat că un răspuns din partea CJUE ar putea sosi în circa 2 ani de zile, perioadă în care procesul este suspendat. Ţinând cont de faptul că faptele incriminate în dosarul „Gala Bute” s-au petrecut în perioada 2010-2011, şi în contextul în care actuala putere prin modificarea Codurilor penale vrea să scadă semnificativ durata termenelor de prescripţie, fostul ministru al Dezvoltării ar putea scăpa astfel de cel puţin una dintre condamnări. Astfel, în acest scenariu favorabil, Elena Udrea ar putea scăpa de condamnarea pentru abuz în serviciu în anul 2021.
Totuşi, pentru fostul ministru al Dezvoltării există riscul ca, în cazul unui răspuns favorabil din partea CJUE, magistraţii Curţii Supreme să respingă solicitarea de anulare a condamnării la 6 ani de închisoare. O astfel de decizie ar readuce posibilitatea reîncarcerării fostului ministru, aflată în Costa Rica de la începutul anului trecut, unde a fugit odată cu apropierea unei sentinţe finale. La sfârşitul Elena Udrea a fost reţinută de autorităţile din Costa Rica, în baza unui mandat internaţional emis de autorităţile de la Bucureşti. Ea a fost eliberată doar după decizia CCR cu privire la formarea completelor de 5 judecători şi admiterea, în prealabil a contestaţiilor în anulare formulate pe baza acestei decizii. În dosarul „Gala Bute” Elena Udrea a fost obligată să plătească peste 8 milioane de lei despăgubiri civile către Autoritatea Naţională de Turism, fonduri europene pe care ministerul condus de ea le-a atribuit în mod ilegal drept plată pentru promovarea evenimentului sportiv, Gala Bute. Cei aproape 3 milioane de euro nu au mai fost astfel decontaţi de către autorităţile de management a fondurilor europene.