SIE: România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv sabotaje

România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje, a arătat Serviciul de Informații Externe în nota de informare transmisă Consilul Suprem de Apărare a Țării reunit în 28 noiembrie.

SIE arată că România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, fiind un interes în creștere la Kremlin de a influența societatea românească, prin propagandă și dezinformare și „sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”.

SIE invocă, în același context, și sprijinirea de către Rusia a unor candidați anti-sistem, din zona de extrema dreapta, prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică; încurajarea nemulțumirilor/provocarea de reacții emoționale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina”.

„România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje", precizează SIE. 

Serviciul de informații arată că „ în cursul acestui an, situația politică din România a fost abordată şi în cadrul talk- show-urilor politice din Rusia jurnaliștii ruși lansează ideea că forțele pro-ruse din România ar putea obține peste 30% la alegerile parlamentare”.

„Amplificarea neîncrederii populaţiei în capacitatea de apărare naţională”

SIE care a evidențiat o abordare a propagandei ruse „indirectă, prin prisma apartenenţei la NATO/UE și în conexiune cu sprijinul acordat Ucrainei şi Republicii Moldova, referirile fiind declanşate de evoluții pe aceste problematici/spații", dar una directă, prin dezinformări și încălcări ale spațiului aerian al țării.

Mesajele de propagandă au vizat divizarea societății pe tema ajutorului acordat Ucrainei, legat de controlul NATO/SUA asupra țării și amplificarea neîncrederii populației în capacitatea de răspuns a NATO:

„Mesajele au vizat: (i) divizarea societății pe teme precum controlul exercitat de SUA/NATO asupra României, amenințările de securitate generate de statutul de membru NATO și de sprijinul acordat Kievului; (ii) discreditarea capacității de răspuns a NATO și României, amplificarea neîncrederii populaţiei în capacitatea de apărare naţională; (iii) erodarea sprijinului populaţiei pentru deciziile de politică externă ale României; (iv) evidentierea implicării României în conflict și ambițiilor teritoriale în raport cu statele vecine (ex. Ucraina și R. Moldova)”.

„Conexarea eronată a evenimentelor cu vectori ucraineni”

 SIE mai precizează că în cazul operațiunilor informaționale care au vizat direct România, „modus operandi a fost similar altor acțiuni propagandistice lansate în spațiul european de la debutul războiului din Ucraina: aceeaşi strategie de fabricare și validare a stirii false (prin intermediul conţinutului multimedia şi detaliilor ample false), utilizarea de metode similare de popularizare și rostogolire a conţinutului (aceeași sursă iniţială; aceleaşi conturi angrenate în popularizarea mesajului; aceleaşi audiențe) și conexarea eronată a evenimentelor cu vectori ucraineni (refugiaţii sau mişcarea de rezistenţă)”.