Şeful SRI, George Maior: Un stat puternic este acela care este capabil să absoarbă rapid cunoaştere
0Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), George Maior, a spus, joi, la lansarea celei de-a doua ediţii a volumului său „Incertitudine. Gândire strategică şi relaţii internaţionale în secolul XXI", că un stat puternic e acela capabil să absoarbă rapid cunoaştere, să o analizeze, să se mişte rapid prin vâltoarea evenimentelor.
Lansarea celei de-a doua ediţii a volumului „Incertitudine. Gândire strategică şi relaţii internaţionale în secolul XXI", semnat de George Cristian Maior, a avut loc la Salonul Internaţional de Carte „Bookfest 2014".
Maior precizează că în carte este sintetizată viziunea acestuia asupra universului internaţional, a relaţiilor internaţionale din secolul XXI şi a rolului informaţiei în evoluţia ordinii internaţionale, a statelor şi chiar a indivizilor, potrivit Mediafax.
La eveniment, George Maior a evidenţiat încă o dată relevanţa conceptului de incertitudine în secolul XXI, dând ca exemple un lung şir de evenimente care nu au putut fi prevăzute, în ciuda instrumentelor avansate de cunoaştere disponibile în prezent, însă care au afectat profund universul internaţional şi viaţa unor societăţi întregi.
„În mod paradoxal, pe măsură ce avem la dispoziţie o masă mai mare de informaţie, de cunoaştere, de date pe care le putem identifica aparent foarte uşor, inclusiv cu ajutorul noilor tehnologii, cu atât mai mult devine mai dificil să interpretăm această masă de informaţie, să extragem ceea ce este util pentru stat, să realizăm prognoze în ceea ce priveşte evoluţia noastră viitoare, fie că este vorba de zona economică, fie că este vorba de zona socială, fie că este vorba de aspectele geopolitice. De aceea, cred că, acceptând cu mai multă umilinţă faptul că nimeni nu deţine monopolul cunoaşterii totale, al posibilităţii de a utiliza imediat informaţia şi cunoaşterea pe care cu toţii le avem la dispoziţie, acceptând acest principiu al incertitudinii, începând de la nivel teoretic până la acţiunea practică a acelora responsabili cu luarea deciziilor în stat, vom avea o eficienţă mai mare în realizarea unor obiective clasice ale gândirii strategice dintotdeauna, respectiv realizarea stabilităţii, asigurarea securităţii, asigurarea prosperităţii, elemente cheie pentru orice societate puternică, astăzi, în secolul XXI”, a menţionat el.
Maior: „Un stat puternic nu mai este doar un actor geopolitic, un actor economic”
George Maior a reiterat teza statului inteligent, singurul care poate spera să gestioneze incertitudinea sistemică cu care ne confruntăm astăzi.
„Un stat puternic nu mai este doar un actor geopolitic, un actor economic, un actor diplomatic, este şi un actor cognitiv. Un stat puternic este un stat care este capabil să absoarbă rapid cunoaştere, să o interpreteze, să o analizeze şi să se mişte rapid prin vâltoarea evenimentelor care se petrec şi care unele pot aduce beneficii, iar altele pot produce daune grave în ceea ce priveşte poziţia sa, securitatea naţională, capacitatea de negociere diplomatică, evoluţia sa economică. Dacă nu luăm în serios acest lucru, vom avea, din păcate, surprize neplăcute şi mesajul meu este să reflectăm la toate aceste lucruri", a subliniat el.
Din perspectiva autorului, mesajul fundamental al volumului este că, „acceptând principiul incertitudinii, putem măcar spera că, reducând zona de incertitudine din punct de vedere intelectual şi practic, din punct de vedere diplomatic, din punct de vedere al acţiunii geopolitice, putem să obţinem rezultate bune pentru evoluţia statului, pentru proiectarea sa în viitor şi, până la urmă, pentru societate şi cetăţeni. (...) Pentru a preveni elementele negative va trebui să lucrăm cu informaţie, cunoaştere, reducând incertitudinea şi luând deciziile înţelepte care să ne scutească de scenarii negative."
Aplicând aceste principii la problematica Mării Negre atât de actuală, George Maior a remarcat cum incapacitatea anumitor decidenţi de a reflecta în mod serios la potenţialul Mării Negre de a genera şi oportunităţi, dar şi pericole, a împiedicat organizaţii internaţionale importante, precum Uniunea Europeană sau NATO, să fie mai viguroase şi mai ferme în ceea ce priveşte „dezvoltarea unei strategii clare pentru Marea Neagră, din punct de vedere al resurselor energetice, al potenţialului său geopolitic conflictual şi al potenţialului de a lega două lumi şi nu de a despărţi două lumi, cum, din păcate, începe să se întâmple acum."