Sebastian Ghiţă a depus garanţii imobiliare, echipamente şi opere de artă, în valoare de 86 de milioane de lei, în contul cauţiunii de 13 milioane de euro

Procurorii DNA au admis cererea lui Sebastian Ghiţă, deputat în Parlamentul României, de constituire a cauţiunii în limita sumei de 59.417.133 lei, aproximativ 13 milioane de euro.

Potrivit unui counicat al DNA, acest lucru s-a făcut prin depunerea de garanţii reale imobiliare şi mobiliare asupra mai multor bunuri imobile, bunuri mobile reprezentând echipamente ce aparţin unei societăţi comerciale şi opere de artă, toate în valoare de 86.652.513,50 lei, aproape 19 milioane de euro.

Procurorii arată că în conformitate cu dispoziţiile art. 217 C pr. pen. cauţiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor, putând servi pentru repararea pagubelor cauzate prin infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii.

La a doua încercare

Deputatul a depus, în urmă cu două săptămâni, garanţii mobiliare şi imobiliare în contul cauţiunii de 13 milioane de euro stabilită de procurorii anticorupţie, surse declarând la acel moment că respectivele bunuri aparţin unei societăţi controlate de parlamentar. Ulterior, DNA Ploieşti a respins cauţiunea depusă de Ghiţă, pe motiv că bunurile nu acopereau suma de 13 milioane de euro, procurorii acordându-i termen până joi pentru a depune noi garanţii, astfel încât întreaga sumă să fie acoperită.

La ieşirea de la DNA, deputatul a declarat că a depus "de bună credinţă" toate eforturile pentru a îndeplini condiţiile impuse de procurorii anticorupţie, arătând că nivelul acestor condiţii este "destul de mare".

Camera Deputaţilor a respins cererile de reţinere şi arestare

Măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost dispusă de procurorii DNA Ploieşti la data de 31 martie, după ce Camera Deputaţilor a respins cererile privind reţinerea şi arestarea parlamentarului.
Deputatul este urmărit penal în acest dosar pentru două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii; două infracţiuni de dare de mită; şantaj; cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi penal procurorii Liviu Tudose şi Aurelian Mihăilă, fostul subsecretar de stat în MAI, Viorel Dosaru, şi fostul şef al DGA Prahova Constantin Ispas. Aceştia sunt acuzaţi că au permis accesul deputatului la informaţii dintr-un dosar care nu erau destinate publicităţii, scopul constând în zădărnicirea unei anchete penale, dar şi în protejarea intereselor unor persoane şi firme cercetate în cauza respectivă.