Schimbul de replici dintre Livia Stanciu şi Risantea Gagescu, unul dintre cei doi judecători care au achitat-o pe Mariana Rarinca
0În contestaţia de anulare a deciziei de achitare a Marianei Rarinca, denunţată pentru şantaj de către şefa ÎCCJ, Livia Stanciu, DNA invocă schimbul de replici dintre preşedinta ÎCCJ şi judecătoarea Risantea Gagescu din momentul audierii celei din urmă potrivt stiripesurse.ro. Din stenograme reiese că Stanciu nu a fost mulţumită de răspunsurile lui Gagescu, fiind respinsă de CSM în 2013 pentru a lucra la Curtea Supremă.
„Stanciu Livia: ... Da, asta vă întrebam: ce înţelegeţi prin eroare judiciară dvs? Ca să înţeleg şi eu...
Găgescu Risantea: Mă scuzaţi, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.
Stanciu Livia: Sau invers.
Găgescu Risantea: Sau invers - condamnările. Deci este singura... dar foarte rar, cred că sunt situaţiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separată...“, se arată în dialogul purtat între cele două, din data de 16 mai 2013, potrivit stiripesurse.ro.
DNA a depus o contestaţie în anulare la Secţia 1 Penală a Curţii de Apel Bucureşti, motivând că la baza achitării a stat o dorinţă de răzbunare a judecătoarei Risantea Gagescu împotriva Liviei Stanciu. Cele două au avut o dispută într-o şedinţă CSM în care Gagescu a susţinut interviul pentru promvarea la ÎCCJ. Conform luju.ro, reprezentanţi ai CAB au confirmat că DNA a depus la dosar şedinţa cu disputa dintre Gagescu şi Livia Stanciu.
DNA invocă în demersul său art. 426 alin. 1 lit. d) teza a II-a Cod procedură penală, respectiv incompatibilitatea judecătorului Risantea Găgescu, din perspectiva art. 64 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, în sensul că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului ar fi putut fi afectată.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu alţi patru parlamentari PLR, i-au transmis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cer sancţionarea şefei DNA, Laura Codruţa Koveşi, şi a şefei ÎCCJ, Livia Stanciu. Solicitarea celor cinci aleşi vine după ce DNA a cerut toate înscrisurile de la Comisia de Regulament a Senatului din ultimii doi ani, care îl vizează direct pe senatorul PSD Dan Şova.
„Avem onoarea de a vă ruga să daţi curs următoarei solicitări pe care v-o adresăm în calitate de membri ai Senatului României şi de liberali. Permiteţi-mi mai întâi să evocăm evenimentul a cărui gravitate ne-a determinat să vă scriem. Pe 21 mai, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit definitiv nevinovăţia cetăţeanului Mariana Rarinca. Judecătorii au constatat că aceasta a petrecut mai mult de şase luni în arest preventiv pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat vreodată probe. Doamna Rarinca, un cetăţean fără influenţă ori legături politice, a fost arestată pe nedrept şi cu sfidarea oricăror garanţii constituţionale de către DNA, condusă de Laura Codruţa Kovesi, în urma unui denunţ calomnios făcut de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie“, îşi încep senatorii scrisoarea.
În răspuns, preşedintele Klaus Iohannis i-a oferit o lecţie de drept lui Călin Popescu Tăriceanu, în care i-a arătat, cu legea pe masă, că preşedintele nu are competenţe pentru a înlătura din funcţie un magistrat.
„Referitor la solicitarea de înlăturare din funcţie a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precizez că Preşedintele României nu dispune de asemenea competenţe constituţionale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor nu prevede instituţia demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcţii de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Preşedintele României“, se arată în răspunsul lui Klaus Iohannis pentru Tăriceanu. Şeful Senatului i-a scris lui Iohannis folosind ca pretext faptul că Mariana Rarinca, acuzată de şantaj faţă de Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, a stat timp de şase luni îăn arest preventiv, apoi a fost achitată.